Page 49 - 1931-04
P. 49
2 3 4 B O A B E D E G R Â U
au să aştepte pentru împlinire vremuri mai bune, dar că îm direa unei societăţi comerciale, care s a băgat până în uşa
plinirea lor era o trebuinţă şi cu putinţă, o dovedesc atâtea marei catedrale catolice. Trebue să fie din veacul al optspre
pagini din revista pe care o citesc din scoarţă în scoarţă, cu zecelea, al stăpânirii împărăteşti asupra Ardealului şi evan
luare aminte crescândă. Tehnicieni ai cărţii sau tehnicieni ai ghelicii saşi neputându-i face altceva, au tot înghesuit-o, ca
culturii mergem alături cu acelaş crez al cercetării întâiu a să-i tae răsuflarea. Muzeul a trecut de o sută de ani. Galeria
câmpului în care vrem să lucrăm şi al pregătirii apoi a lu de tablouri a fost deschisă publicului în 1817. E cel mai ve-
crătorilor şi al întrebuinţării celor mai potrivite unelte. chiu aşezământ de acest fel al ţării. Mândrul guvernator,
Despre publicitate sunt abia începuturi programatice. Ea în a cărui zestre s a găsit, binevăzutul credincios al Măriei
Tereza, se trăgea dintr’o familie de judecători Breckner, for
ma săsească a numelui german Bruckner, şi avea pământuri
şi case la Avrigul vecin. Gheorghe Lazăr s a născut şi s a
întors să moară pe moşia lui.
Dela Sibiu ne soseşte o carte frumoasă, în care se oglin-
beşte viaţa muzeului. Pentru noi, cari am întârziat prin sălile
lui încă dinainte de 1914 şi cari şi după aceea l-am căutat la
orice abatere prin acele locuri, foile acestea frumoase, cu un
tipar ales şi cu ilustraţii strălucite, se umplu de un înţeles
aparte. E în luna când dealungul zidului cetăţii şi în cartierul
vilelor se deschide liliacul. „Dumbrava” se găteşte ca într’o
rochie de fluturi, în frunzele noui. Pe toate casele soarele pri-
măverei se aşază ca nişte steaguri de argint. Oamenii au scă
pat de iarnă, dar nu cutează încă să dea crezare vremii bu
ne. Niciodată muzeele nu sunt mai iubite. Ceva mai înainte
tablourile şi monedele şi colecţiile de viaţă de ţară şi biblio
teca erau prea reci şi moarte, iar ceva mai târziu obosesc.
Aduceţivă aminte, când aţi intrat mai mult în muzee? Acesta
e timpul. Societatea Prietenii Muzeului Baron Brukenthal,
trimiţând tocmai acum lumii „Comunicările” ei, s a gândit
Coperta „Graficii române“
MITTEILUNGEN
e însă menită să dea un înţeles mult mai adânc revistei, a-
AUS DEM BARON
proape de scop. Reclama foloseşte astăzi, şi a folosit şi altă
dată, şi alte mijloace în afară de tipar; dar pe niciunul în
mai mare măsură şi cu mai vădite urmări. Arta grafică în BRU KENT HALISCHEN
sine va putea să pară din ce în ce mai mult numai un mijloc.
Zările s'ar deschide. Cercul cititorilor s'ar mări.
MUSEUM
PRIMĂVARĂ MUZEALĂ. — Din când în când, ca o
bătae de clopot dintr’un turn medieval, vine până la noi
câte o ştire de aşezăminte vechi şi uitate. Amintirile se ridică
speriate, în stol de porumbei, în jurul acestei bătăi. Cea mai I.
nouă vorbeşte de Muzeul Baronului Brukenthal din Sibiu. Motivul de copertă
II vedeţi. E într'o deschidere a pieţei celei mari a oraşului. bine. E ca o chemare. Suntem mai porniţi decât oricând s’o
Stă pieziş pe linia bulbucată a munţilor Făgăraşului, a căror înţelegem şi s’o urmăm. Iată-ne prin uliţele cotite şi suitoare,
zare i-o închid pentru totdeauna tot felul de case gospodă cu case cu podul înalt de olane şi de ţigle înegrite, cu ve
reşti. Dela o parte statuia aurită a sfântului străin Nepomuk, derea neaşteptată spre câmpia de dedesupt a Cibinului sau
îl priveşte fără înţelegere, încovoiată poate sub cununa ei cu suliţele turnurilor. E o plimbare medievală, mai mult în
de stele. In faţă, rotunjindu-se peste tot colţul, se înalţă clă timp decât în spaţiu.