Page 5 - 1931-04
P. 5
GR. NANDRIŞ: SOCIETATEA PENTRU CULTURĂ 187
Sala de lectură
parte din comitetul societăţii. Preoţii de ţară erau cu, a principelui Grigore Mihai Sturdza, ale lui
purtătorii de cuvânt ai acestei instituţii culturale în Heliade Rădulescu, V. Alecsandri, ale Basarabe-
satele bucovinene. Ei colecţionau bani pentru socie nilor V. Stroescu, P. Sârcu aduc din toate regiu
tate şi, împreună cu învăţătorii, selecţionau ele nile românismului un cuvânt duios de frate, o în
mente destoinice rurale pe care le trimiteau şcolilor curajare la luptă, un dar în cărţi sau în bani.
din oraş. Aici sprijiniţi de Societatea pentru cul Acest entuziasm naţional dela sfârşitul secolului
tură, crescuţi în internatele ei, se forma pătura nouă trecut a sporit mereu prestigiul şi averea Societăţii
de intelectuali care avea să ajungă la conducerea pentru cultură. Societatea a devenit astfel căminul
Românilor bucovineni. Nu există aproape intelec sufletesc al Românilor bucovineni, focarul de lu
tual bucovinean, care să nu fi trecut prin internatul
mină al românismului din Moldova subjugată. Pe
Societăţii pentru cultură sau să nu fi primit aju măsură ce creştea încrederea în această instituţie
toare din fundaţiile administrate de Societate. românească, creştea şi numărul daniilor din partea
La apelul Societăţii răspund toate păturile sociale sufletelor mărinimoase, care-şi testau averea lor
şi toţi Românii din toate provinciile răzleţite pe a-
tunci. Arhiva Societăţii pentru cultură conţine do Societăţii pentru cultură. Prestigiul societăţii era
cumente care vibrează de dragoste de frate, iar atât de mare încât şi străinii din Bucovina contri
ideea unităţii naţionale trăeşte în sufletul tuturora buiau cu bani la sporirea averii societăţii alături de
şi apare necontenit în sbuciumul luptei de fiecare zi. Românii de pretutindeni. Aceşti străini se adresau
Vom lăsa să vorbească singure câteva din nume societăţii în limba română, ceeace e semnificativ
roasele documente din arhiva societăţii, în care scri pentru acele vremuri.
sorile Ardelenilor T. Capriu, George Bariţiu, Ion Astfel la 1869 primarul polon al oraşului Cer
Slavici, ale mitropoliţilor Andrei Şaguna şi Alexan năuţi Kochanowski scrie oficial româneşte către
dru Sterca-Suluţiu, a episcopului I. Popaz din Ca Societatea pentru cultură, iar între membrii funda
ransebeş, ale fraţilor din regat, a episcopului Iosif tori ai Societăţii se găseşte şi avocatul polon Dr.
Sebastian Bobulescu. a lui M. Kogălniceanu, ale lui Xaver Urbanski, la moartea căruia în 1879 Socie
Al. Odobescu, Titu Maiorescu, Vasile Alexandres- tatea pentru cultură afişează faire-part-uri în limba
