Page 55 - 1931-04

240 B O A B E D E G R A U

istoria drumeţiei româneşti. Iar ţara ne era destul de aproape Madrid, n a fost mai desăvârşită. „Turismul român" e prin­
şi de cunoscută. îndemnul însă nu scădea din această pri­ tre întâile societăţi, care s’a acoperit de meritul acesta, pe
cină. cale să ajungă un demerit. Ştiu că mi se va vorbi, fie de
In zilele noastre hotarele s au depărtat ca un orizont de anumite ieşiri în ţară fie, de o expoziţie de fotografii dela
pe care se ridică ceţurile. Pământuri şi o lume nouă au in­ noi, sau de însemnătatea legăturilor cu străinătatea şi de pro­
trat în zestrea strămoşească. Pentru cei cărora li-e dragă sin­ paganda făcută de echipele noastre acolo. Acestea şi altele
gurătatea mai puţin umblată, despre care lămuririle sunt pu­ pot fi amintite, fără să înlăture, oricât l-ar acoperi, adevărul.
ţine şi uimirile la tot pasul, Basarabia parcă e anume făcută. El este din nenorocire acesta. Cele mai bine organizate so­
Nistrul cu râpele înalte, cu cetăţile vechi, cu vederea, din­ cietăţi româneşti de turism, de pe urma activităţii cărora cu­
colo, asupra tainei ruseşti, iar, dincoace, asupra rămăşiţelor noaşterea României de cât mai mulţi din fiii ei ar putea să
de codru şi a mănăstirilor albe, tot ţinutul lacurilor dela câştige atât, contribue în ultimă analiză la cultivarea exo­
Miazăzi cu Dunărea şi Marea, fostul Bugeac, pulberea de dului în străinătate. N’aş zice nimic dacă numai o secţie, ori­
popoare, primitivismul vieţii săteşti, civilizaţia rusească a cât de activă, a „Turismului Român” sau a „României” sau
oraşelor, iată la un loc mai mult decât îşi poate visa drume- ' a altor înjghebări mai mult sau mai puţin academice, ar pu­
ţul pentru nenumărate şi risipite expediţii. Pentru cei cari ne la cale excursiile în alte ţări, ca astăzi; secţia cea mai pu­
caută pitorescul felurit al locurilor şi urmele unei culturi ve­ ternică însă şi rostul existenţei lor ar trebui să fie drumeţia
chi, Ardealul vine singur înainte. Uşurinţă de drumuri, aşe­ de-acasă. Câte un simplu articol de văetare în „Buletinul lu­
zări dese, mişcare de bunuri, mine şi fabrici, amintiri medie­ nar” faţă de necunoaşterea pământului propriu şi a sedenta­
vale, biserici gotice şi burguri de o mie de ani, cultură pu­ rismului nostru, n’ajunge nici ca trezire de luare aminte pu­
ternică germanică, viaţă ungurească dârză, înflorire a popo­ blică, nici ca autoflagelare. Trebue făcut mai mult, adică
rului român ardelean dintre cele mai năvalnice, iată atâtea şi ce trebue. Nu oprite plimbările exotice, dar organizate ală­
alte ispite. Dar Dobrogea, cu Marea şi cu brazda ei pe care turi şi folosite cu toată experienţa câştigată şi cu atâta te-
se dă o mare luptă etnografică ? Societăţile care au luat moş­ meiu preţuită, descoperirea ţării proprii.
tenirea „Turiştilor români” de pe vremuri, încep tocmai acum Iată ce gânduri de ceartă îţi poate da un buletin de turism,
să lase în părăsire căile ţării. In faţa altor daruri, ele au gân­ bine făcut. Mai tinerii mei colegi au să mă înţeleagă şi n au
duri străine. Niciodată organizarea de plimbări în străinătate, să-mi întoarcă cearta. De altminteri, mi-am şi luat măsurile.
dela Assuan şi marele baraj al Nilului, până la Capul Nord şi Ei sunt o colectivitate. N’au voe.
insulele Spitzberg şi dela Stambul şi Atena până la Lond:a şi