Page 57 - 1931-04
P. 57

2 4 2                               B O A B E   D E  G R Â U

        care  din  marile  asociaţii  create  la  început  în  scopuri  reli­  întocmirea  de  cursuri  în  diferite  localităţi,  să  unifice  expe­
        gioase  şi  sociale  întreţine  o  activitate  de  educaţie  ca  o  fază   rienţele  răsleţe  ale  educaţiei  muncitorilor  din  America  şi  să  le
        ajutătoare.  Asociaţia  Creştină  a  Tinerilor  înscrie  cam  90.000   dea  seriozitatea  care  iese  din  conştiinţa  sforţării  colective".
        de  tineri  pe  an,  cei  mai  mulţi  la  cursuri  de  seară  care  sunt   Sau  deschis  biurouri  în  New-York  City,  s’a  numit  un  se­
        mai  cu  seamă  de  natură  profesională,  dar  încep  să  urmă­  cretar  executiv,  s’a  hotărît  un  program  de  lucru,  s  au  ţinut
        rească  şi  scopuri  de  alt  fel.  Asociaţiile  Creştine  ale  Tinere­  conferinţe.  Reprezentanţii  biuroului  de  educaţie  a  lucrători­
        lor  au  un  program  de  educaţie  chiar  şi  mai  întins,  dar  mai   lor  s  au  gândit  mai  de  mult  să  intre  într’o  legătură  oficială
        mult  de  natură  informativă  faţă  de  cel  aplicat  de  Y.  M  C.   cu  Federaţia  Americană  a  Muncii,  ca  organul  cel  mai  de
        A.  Centrul  lor  de  greutate  cade  în  întregime  pe  partea  stu­  seamă  şi  mai  reprezentativ  al  muncitorilor  şi  muncitoarelor
        diilor  culturale,  Cavalerii  lui  Columb  şi  Asociaţiile  Tineri­  din  Statele  Unite.  Tratativele  dintre  amândouă  organele  au
        lor  evrei  şi  ale  Tinerelor  evreice  repetă  într’o  scară  mai  mică   avut  ca  urmare  că  biuroul  a  fost  făcut  agenţia  prin  care
        modelul celorlalte asociaţii.                    Federaţia  Americană  a  Muncii  îşi  împlineşte  întregul  pro­
         XII.   Chautauqua-urile  şi  liceele.  Chautauqua-urile  şi  liceele   gram de educaţie a poporului pentru membrii ei.
        moderne  servesc  aproape  exclusiv  oraşe  de  mai  puţin  de   Biuroul  educaţiei  poporului  are  meritul  creşterii  însem­
        2.500  de  locuitori.  Cu  excepţia  unui  mic  număr,  cele  mai   nate  în  numărul  de  cursuri  muncitoreşti  întocmite  în  cei  din
        multe  urmăresc  profitul.  Concurenţa  rezultată  din  radio,  ci­  urmă  8  ani.  El  a  dat  ajutor  material  proectelor  de  educaţie
        nematograf  şi  transportul  uşor  a  dus  la  o  mare  pierdere  fi­  a  lucrătorilor  care  i-au  permis  înfiinţarea  ca  şi  acelora  pe
        nanciară  în  ultimii  ani,  privind  pe  iniţiatorii  Chautauqua-rilor   care  le-a  promovat  însuşi.  Biuroul  a  publicat  cărţi,  planuri
        şi liceelor.                                     şi  programe  de  studiu.  Mai  mult  decât  orice,  el  a  pus  la  un
         Chautauqua-rile  comerciale  nu  trebue  să  fie  confundate  cu   loc  tot  ce  avea  legătură  cu  chestiunile  fundamentale  comune
        Instituţia  Chautauqua  dela  New-York,  care  organizează  o   educaţiei  poporului  în  general  şi  educaţiei  lucrătorilor  în
        şcoală  de  vară  de  2  luni  în  fiecare  an,  asemănătoare  sesiu­  special,  filozofia  acestei  educaţii,  metodele  de  învăţământ,
        nilor  de  vară  ale  universităţilor.  Cursurile  sunt  sistematice,   programele analitice şi altele.
        în  18  ramuri,  şi  predate  de  profesori  de  colegii  şi  de  şcoli  de   Dintre  cele  12  colegii  ale  muncii  împrăştiate  în  ţară,  cole­
        vară.  Ca  adaos  sunt  şi  serii  de  conferinţe  pentru  cei  ce  nu   giul  muncii  Brookwood  dela  Katonah  în  New-York  este  cel
        doresc  să  se  înscrie  la  o  activitate  formală  academică  şi   mai cunoscut.
        concerte dese, activităţi sociale şi sporturi.    O  experienţă  care  este  unică  în  America  este  programul
         Instituţia  Chautauqua  a  organizat  acum  câţiva  ani  şi  o  ex­  combinat  pentru  lucrători  care  se  aduce  la  îndeplinire  în  Ca­
        perienţă  de  călăuzire  în  lectură.  E  vorba  de  cercul  literar  şi   lifornia  de  către  Federaţia  de  Stat  a  Muncii  şi  de  către  Uni­
        ştiinţific  Chautauqua.  In  fiecare  an  se  trimit  patru  cărţi  la   versitatea din California prin secţia extensiunii.
        fiecare  din  cei  10.000  de  membri,  cărţi  complimentare  cu  o   XV.  Şcoli  speciale  de  vară.  La  fel  cum  s’a  întâmplat  în
        temă  centrală.  împreună  cu  ele  merge  şi  un  manual  cu  in­  Anglia,  şcoli  speciale  de  vară  au  luat  un  loc  însemnat  în
        dicaţii  despre  metoda  de  studiu  şi  un  plan  lunar  de  ches­  mişcarea  de  educaţie  a  poporului.  Cele  dintâi  —  o  şcoală
        tiuni  care  să  servească  drept  temeiu  grupurilor  de  studiu.   pentru  lucrătoare  la  Bryn  Mawr  College  şi  un  colegiu  al
        S’a  căutat  să  se  alcătuiască  asemenea  grupuri  de  câteori   muncii  de  lângă  Denver  în  Colorado  —  sau  înfiinţat  în  1921.
        a  fost  cu  putinţă  şi  să  se  pue  la  cale  adunări  în  care  cărţile   De  atunci  numărul  acestor  şcoli  speciale  a  crescut  până  în
        să fie discutate.                                1928,  când  erau  peste  12.  Unele  din  şcoli  sunt  deschise  nu­
         XIII.   Forurile  deschise.  Forul  deschis,  o  ediţie  din  urmă   mai  ca  să  sindicalizeze  pe  lucrătorii  industriali.  Altele,  ca
        a  vechiului  liceu,  este  acum  un  aşezământ  care  se  desvoltă   şcoala  de  vară  Bryn  Mawr,  primesc  lucrători  ca  atari  fie  că
        în  multe  părţi  ale  ţării.  Cu  toate  că  nu  este  un  aşezământ   sunt  sau  nu  membri  ai  sindicatelor.  Sunt  şi  unele  care  admit
        de  educaţie,  are  însă  în  cele  din  urmă  o  înrâurire  educativă.   ca  elevi  pe  oricine  le  urmăreşte  cu  adevărat  interes  pro­
        Forurile  sunt  numai  individualiste  şi  autonome.  Există  o   gramele.
        federaţie  cu  legături  nu  prea  strânse,  cunoscută  sub  numele   Şcoala  de  vară  Bryn  Mawr,  care  este  una  dintre  cele  mai
        de  Consiliul  Naţional  al  Forului  deschis,  dar  rosturile  ei  se   cunoscute  şi  cea  mai  veche  dintre  şcoalele  speciale  de  vară
        mărginesc  la  trimiterea  de  conferenţiari  când  se  cer.  Fiecare   pentru  lucrători,  a  hotărât  „să  ofere  posibilităţi  tinerelor  fe­
        For  îşi  hotărăşte  propria  procedură  şi  plan  de  lucru.  Foru­  mei  din  industrie  să  studieze  subiecte  de  cunoştinţe  gene­
        rile  variază  însă  după  caracterul  comunităţii.  O  jumătate  din   rale  şi  să  se  exerciteze  în  limpede  gândire”.  Cam  o  sută  de
        ele  stau  sub  auspiciile  bisericilor  şi-şi  ţin  adunările  în  audi-   femei  sunt  primite  în  fiecare  vară  pentru  un  curs  de  8  săp­
        toriile  bisericeşti.  O  adunare  de  for  e  alcătuită  dintr’o  confe­  tămâni.  Intre  toate  alcătuirile  de  educaţie  a  poporului  în  Sta­
        rinţă  de  un  ceas,  urmată  de  o  jumătate  de  ceas  de  întrebări   tele  Unite  Bryn  Mawr  a  mers  cel  mai  departe  cu  sistemul
        puse  de  auditor  şi  răspunse  de  conferenţiar.  Conferinţele  au   tutorial.  Practica  lui  dela  început,  ca  să  dea  fiecărui  instruc­
        de obiceiu un subiect politic, economic sau larg social.  tor  cel  puţin  un  tutor  asistent  a  fost  schimbată  în  vara
         XIV.   Educaţia  Muncitorilor.  Educaţia  muncitorilor  ca   1928  în  favoarea  unui  plan  după  care  fiece  instructor  era
       mişcare  a  fost  necunoscută  în  Statele  Unite  până  la  încheie­  răspunzător de propriul lui tutorat.
        rea  răsboiului,  cu  toate  că  unele  încercări  sporadice  sau   Şcoala  Bryn  Mawr  şi  celelalte  şcoli  speciale  de  vară  se
        făcut  în  această  direcţie  în  ultimul  pătrar  de  secol.  In  1921   deosibesc  de  cele  îndrumate  de  universităţi  şi  colegii  pentru
       un  grup  de  sindicalişti  şi  de  profesori  din  New-York  a  în­  întreg  poporul.  Acestea  din  urmă,  întrucât  sunt  deschise  în
        fiinţat  biuroul  de  educaţie  a  muncitorilor  din  America.  El   general  pentru  adulţi,  sunt  conduse  în  mare  parte  de  profe­
       trebuia  „să  fie  o  centrală  de  informaţii  şi  să  deştepte  inte­  sori şi de studenţi ai colegiilor.
       resul  pentru  educaţie  printre  muncitorii  ţării,  să  ia  parte  la  XVI.  Şcolile de societăţi. Experienţe interesante în edu-
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62