Page 59 - 1931-04
P. 59
244 B O A B E D E G R Â U
în altă parte în timpul zilei. Cele mai multe din cursuri sunt caţie din Buffalo. Planul de lucru a fost publicat şi reco
predate în formă de conferinţe, cu timp destul pentru discu mandările consiliului au fost puse foarte curând în practică.
ţie de informare. Pildele din Cleveland şi Buffalo au dat naştere la grupuri
Noua Şcoală nu pune taxe de intrare, în afară de un nu asemănătoare în Chicago, Illinois; Detroit, Michigan; St.
măr mărginit de cursuri speciale. Ea nu dă diplome şi nu Louis, Missouri şi Brooklin, New-Yrk. Planuri de organizare
ţine examene, în afară de cazuri speciale când studenţii cer s’au făcut şi într’un număr de alte oraşe. Dallas, Texas, în
o dovadă formală a activităţii avute. Sunt deopotrivă de Federaţia ei civică şi Institutul pentru educaţie socială, în
bine veniţi la Noua Şcoală, atât cei cari s au bucurat de o fiinţat în 1920, înfăţişează poate cel mai bun exemplu din
educaţie de colegiu cât şi cei cari din punct de vedere al edu ţară al unei întreprinderi particulare de educaţie a poporului
caţiei sunt autodidacţi. Elevii ei sunt un corp ales, dar prin care a primit cea mai mare preţuire şi sprijin din partea co
cipiul după care se face alegerea este cel democratic al munităţii. Reprezentanţii diferitelor organizaţii ale comuni
putinţei de urmat cursurile rezemat pe un nivel intelectual tăţii au alcătuit o Conferinţă Naţională a Comunităţii.
la fel de înalt. Organizarea educaţiei adulţilor pe baza comunităţii nu s:a
Facultăţile şcoalei se schimbă din timp în timp. Aceasta mărginit numai la oraşele şi comunităţile mai mari unde ea
are loc după consideraţii de organizare. Şcoala crede în va e mai uşoară şi se încheagă mult mai repede. Sunt acum în
loarea introducerii de elemente proaspete, necontenit, în cor mers mai multe experienţe cari au ca scop să afle metodele
pul profesoral. Profesorii sunt toţi de grad universitar, fie de pătrundere a educaţiei poporului în comunităţile rurale *)
că sunt în universităţi sau nu. Intre ei a intrat un număr de şi în oraşele mici. Fundaţia Naţională a Comunităţii a pus la
oameni de marcă din Europa. cale pe bază experimentală o organizare a acţiunii comunale
2. Institutul Poporului din New-York. Institutul Poporului şi a programelor de educaţie în 60 de oraşe mici şi comune din
din New-York a fost înfiinţat în 1897 ca un for de discuţie Statele de pe Atlanticul de mijloc. Un însărcinat din Dartea
publică. In anii din urmă el şi-a concentrat toate silinţele Asociaţiei Americane de Educaţie a Poporului, întemein-
asupra activităţii de educaţie care se exercită pe două căi du-se pe această operă mai mult extensivă a Fundaţiei Na
deosebite : 1. Uniunea Cooper a forurilor a fost înfiinţată ca ţionale a Comunităţii, urmăreşte acum o experimentare inten
să organizeze discuţiile libere despre chestiile publice. Acum sivă în oraşe din Chester County-Pennsylvania.
se ţin conferinţe şi se fac discuţii în sala cea mare a Uniu O a doua experimentare rurală, în care unul din iniţiatori
nii Cooper de 3 ori pe săptămână din Noemvrie până în a fost colegiul Statului Michigan, e pusă la cale în două ţi
Maiu. Conferinţele de Vineri alcătuiesc un curs continuu în nuturi din Michigan. Speranţa ambelor acestor întreprinderi
fiecare an. 2. Şcoala Institutului a fost începută acum 10 a fost să cerceteze posibilităţile de îmbinare a programeloi
ani ca un răspuns la cererile de conferinţe şi discuţii adiţio de educaţie a poporului cu mişcarea de organizare a comu
nale despre problemele de interes special care se iveau din nităţii. In amândouă cazurile acţiunea este îndrumată în aşa
discuţiile Uniunii Cooper a forurilor. Şcoala are cursuri în fel ca răspunderea pentru iniţiativa şi desvoltarea activităţii
patru seri pe săptămână în Secţia Muhlenberg din Biblio educative să cadă asupra persoanelor şi organizaţiilor iocale.
teca publică New-York. De acum 5 ani s'au organizat de Ins A treia experimentare încheiată în Iunie 1928 a încercat
titutul Poporului clase experimentale. Cea mai mare parte aceeaş cale prin trimiterea unui învăţător ambulant în satele
din ele au luat forma grupurilor de lectură şi discuţii. Ele cu mori din New England. Un alt cerc de mici localităţi s a
se ţin în secţii deosebite din Marele New-York şi sunt soco alcătuit în New-York West, organizând programe pentru
tite ca un laborator în care se încearcă tipuri de cursuri şi 16 centre. Trăsătura deosebitoare a planului din New-York
metode de instrucţie pentru elevii adulţi. Elevii iau parte West este faptul că, în afară de cheltuielile de începu' ce
activă la cercetările puse la cale. rute de realizarea ideii, şcolile şi cursurile se întreţin în în
Există şi alte şcoli speciale mai puţin cunoscute, în care tregime singure, cu toate că profesorii sunt oameni cu grad
se numără şi 4 şcoli populare de adulte, sistem danez, dove universitar şi primesc o despăgubire pentru activitatea lor
dite până astăzi nepotrivite cu viaţa americană. proporţională cu salariile universitare.
XIX. Organizaţia comunală. Mişcarea de educaţie a Drumul câştigat până acum de mişcare în această ţară,
poporului în Statele Unite n’a ţinut dela început seama de dă temeiuri speranţei că educaţia poporului şi-a luat locul ,
hotarele teritoriale. Puncte de vedere naţionale, regionale, de 6tatornic în complexul pedagogic, în care ea va înrîuri a-
Stat, de sat sau altele au părut de puţină însemnătate ; posi preciabil bună starea a multe milioane din populaţia Ame-
bilităţile de educaţie a poporului s’au’ înmlădiat fără execpţie ricei.
după trebuinţele comunităţii. Internat. Handbook. MORSE A. CARTWRIGHT
Cea dintâi încercare în Statele Unite de organizare a unui din englezeşte de Emanoil Bucuţa
întreg sistem de educaţie a comunităţii în legătură cu mulţi
mea şi cu trebuinţele ei s’a făcut în Cleveland, Ohio, la 1924. 1 In legătură cu activitatea educaţiei poporului şi alte ini
Ceeace a urmat a fost conferinţa de cooperare educativă din ţiative asemănătoare în satele Statelor Unite va apărea în
Cleveland şi mai târziu o organizare ajutătoare, asociaţia de numărul viitor un mic studiu, cu date culese la faţa locului,
educaţia poporului din Cleveland. Pe urmele acestor întoc datorit d-şoarei Cristina Galitzi, noua premiată a Academiei
miri organizaţiile de educaţie a poporului din Cleveland, Române. Statele Unite care, ca ţară a tuturor posibilităţilor,
mai cu seamă în legătură cu serviciile lor, atât de formaţie experimentează puternic în toate domeniile educaţiei poporu
cât şi de informaţie, lucrează după un plan progresiv de lui, pot opri mai mult timp luarea aminte asupra lor, chiar
comunitate, cuprinzător prin fire şi menit să micşoreze munca decât ţări europene mai apropiate nu numai geografic, dar
dublă şi competiţiile de sforţări. In 1925 Buffalo, New-York, şi prin fel de viaţă şi împrejurări istorice, de noi. Studiul
a organizat deopotrivă un plan de lucru sub auspiciile gru d-rei Galitzi se chiamă: Cum desleagă Statele Unite pro
pului cooperativ cunoscut sub numele de Consiliul de edu blema educaţiei poporului în regiunile agricole.