Page 59 - 1931-04
P. 59

244                                B O A B E   D E   G R Â U


       în  altă  parte  în  timpul  zilei.  Cele  mai  multe  din  cursuri  sunt   caţie  din  Buffalo.  Planul  de  lucru  a  fost  publicat  şi  reco­
       predate  în  formă  de  conferinţe,  cu  timp  destul  pentru  discu­  mandările  consiliului  au  fost  puse  foarte  curând  în  practică.
       ţie de informare.                                Pildele  din  Cleveland  şi  Buffalo  au  dat  naştere  la  grupuri
         Noua  Şcoală  nu  pune  taxe  de  intrare,  în  afară  de  un  nu­  asemănătoare  în  Chicago,  Illinois;  Detroit,  Michigan;  St.
       măr  mărginit  de  cursuri  speciale.  Ea  nu  dă  diplome  şi  nu   Louis,  Missouri  şi  Brooklin,  New-Yrk.  Planuri  de  organizare
       ţine  examene,  în  afară  de  cazuri  speciale  când  studenţii  cer   s’au  făcut  şi  într’un  număr  de  alte  oraşe.  Dallas,  Texas,  în
       o  dovadă  formală  a  activităţii  avute.  Sunt  deopotrivă  de   Federaţia  ei  civică  şi  Institutul  pentru  educaţie  socială,  în­
       bine  veniţi  la  Noua  Şcoală,  atât  cei  cari  s  au  bucurat  de  o   fiinţat  în  1920,  înfăţişează  poate  cel  mai  bun  exemplu  din
       educaţie de colegiu cât şi cei cari din punct de vedere al edu­  ţară  al  unei  întreprinderi  particulare  de  educaţie  a  poporului
       caţiei  sunt  autodidacţi.  Elevii  ei  sunt  un  corp  ales,  dar  prin­  care  a  primit  cea  mai  mare  preţuire  şi  sprijin  din  partea  co­
       cipiul  după  care  se  face  alegerea  este  cel  democratic  al   munităţii.  Reprezentanţii  diferitelor  organizaţii  ale  comuni­
       putinţei  de  urmat  cursurile  rezemat  pe  un  nivel  intelectual   tăţii au alcătuit o Conferinţă Naţională a Comunităţii.
       la fel de înalt.                                   Organizarea  educaţiei  adulţilor  pe  baza  comunităţii  nu  s:a
         Facultăţile  şcoalei  se  schimbă  din  timp  în  timp.  Aceasta   mărginit  numai  la  oraşele  şi  comunităţile  mai  mari  unde  ea
       are  loc  după  consideraţii  de  organizare.  Şcoala  crede  în  va­  e  mai  uşoară  şi  se  încheagă  mult  mai  repede.  Sunt  acum  în
       loarea  introducerii  de  elemente  proaspete,  necontenit,  în  cor­  mers  mai  multe  experienţe  cari  au  ca  scop  să  afle  metodele
       pul  profesoral.  Profesorii  sunt  toţi  de  grad  universitar,  fie   de  pătrundere  a  educaţiei  poporului  în  comunităţile  rurale  *)
       că  sunt  în  universităţi  sau  nu.  Intre  ei  a  intrat  un  număr  de   şi  în  oraşele  mici.  Fundaţia  Naţională  a  Comunităţii  a  pus  la
       oameni de marcă din Europa.                      cale  pe  bază  experimentală  o  organizare  a  acţiunii  comunale
         2.  Institutul  Poporului  din  New-York.  Institutul  Poporului   şi a programelor de educaţie în 60 de oraşe mici şi comune din
       din  New-York  a  fost  înfiinţat  în  1897  ca  un  for  de  discuţie   Statele  de  pe  Atlanticul  de  mijloc.  Un  însărcinat  din  Dartea
       publică.  In  anii  din  urmă  el  şi-a  concentrat  toate  silinţele   Asociaţiei  Americane  de  Educaţie  a  Poporului,  întemein-
       asupra  activităţii  de  educaţie  care  se  exercită  pe  două  căi   du-se  pe  această  operă  mai  mult  extensivă  a  Fundaţiei  Na­
       deosebite  :  1.  Uniunea  Cooper  a  forurilor  a  fost  înfiinţată  ca   ţionale  a  Comunităţii,  urmăreşte  acum  o  experimentare  inten­
       să  organizeze  discuţiile  libere  despre  chestiile  publice.  Acum   sivă în oraşe din Chester County-Pennsylvania.
       se  ţin  conferinţe  şi  se  fac  discuţii  în  sala  cea  mare  a  Uniu­  O  a  doua  experimentare  rurală,  în  care  unul  din  iniţiatori
       nii  Cooper  de  3  ori  pe  săptămână  din  Noemvrie  până  în   a  fost  colegiul  Statului  Michigan,  e  pusă  la  cale  în  două  ţi­
       Maiu.  Conferinţele  de  Vineri  alcătuiesc  un  curs  continuu  în   nuturi  din  Michigan.  Speranţa  ambelor  acestor  întreprinderi
       fiecare  an.  2.  Şcoala  Institutului  a  fost  începută  acum  10   a  fost  să  cerceteze  posibilităţile  de  îmbinare  a  programeloi
       ani  ca  un  răspuns  la  cererile  de  conferinţe  şi  discuţii  adiţio­  de  educaţie  a  poporului  cu  mişcarea  de  organizare  a  comu­
       nale  despre  problemele  de  interes  special  care  se  iveau  din   nităţii.  In  amândouă  cazurile  acţiunea  este  îndrumată  în  aşa
       discuţiile  Uniunii  Cooper  a  forurilor.  Şcoala  are  cursuri  în   fel  ca  răspunderea  pentru  iniţiativa  şi  desvoltarea  activităţii
       patru  seri  pe  săptămână  în  Secţia  Muhlenberg  din  Biblio­  educative să cadă asupra persoanelor şi organizaţiilor iocale.
       teca  publică  New-York.  De  acum  5  ani  s'au  organizat  de  Ins­  A  treia  experimentare  încheiată  în  Iunie  1928  a  încercat
       titutul  Poporului  clase  experimentale.  Cea  mai  mare  parte   aceeaş  cale  prin  trimiterea  unui  învăţător  ambulant  în  satele
       din  ele  au  luat  forma  grupurilor  de  lectură  şi  discuţii.  Ele   cu  mori  din  New  England.  Un  alt  cerc  de  mici  localităţi  s  a
       se  ţin  în  secţii  deosebite  din  Marele  New-York  şi  sunt  soco­  alcătuit  în  New-York  West,  organizând  programe  pentru
       tite  ca  un  laborator  în  care  se  încearcă  tipuri  de  cursuri  şi   16  centre.  Trăsătura  deosebitoare  a  planului  din  New-York
       metode  de  instrucţie  pentru  elevii  adulţi.  Elevii  iau  parte   West  este  faptul  că,  în  afară  de  cheltuielile  de  începu'  ce­
       activă la cercetările puse la cale.              rute  de  realizarea  ideii,  şcolile  şi  cursurile  se  întreţin  în  în­
         Există  şi  alte  şcoli  speciale  mai  puţin  cunoscute,  în  care   tregime  singure,  cu  toate  că  profesorii  sunt  oameni  cu  grad
       se  numără  şi  4  şcoli  populare  de  adulte,  sistem  danez,  dove­  universitar  şi  primesc  o  despăgubire  pentru  activitatea  lor
       dite până astăzi nepotrivite cu viaţa americană.  proporţională cu salariile universitare.
          XIX.     Organizaţia  comunală.  Mişcarea  de  educaţie  a   Drumul câştigat până acum de mişcare în această ţară,
       poporului  în  Statele  Unite  n’a  ţinut  dela  început  seama  de   dă temeiuri speranţei că educaţia poporului şi-a luat locul ,
       hotarele  teritoriale.  Puncte  de  vedere  naţionale,  regionale,  de   6tatornic în complexul pedagogic, în care ea va înrîuri a-
       Stat,  de  sat  sau  altele  au  părut  de  puţină  însemnătate  ;  posi­  preciabil bună starea a multe milioane din populaţia Ame-
       bilităţile  de  educaţie  a  poporului  s’au’  înmlădiat  fără  execpţie   ricei.
       după trebuinţele comunităţii.                    Internat. Handbook.   MORSE A. CARTWRIGHT
         Cea  dintâi  încercare  în  Statele  Unite  de  organizare  a  unui   din englezeşte de Emanoil Bucuţa
       întreg  sistem  de  educaţie  a  comunităţii  în  legătură  cu  mulţi­
       mea  şi  cu  trebuinţele  ei  s’a  făcut  în  Cleveland,  Ohio,  la  1924.   1   In  legătură  cu  activitatea  educaţiei  poporului  şi  alte  ini­
       Ceeace  a  urmat  a  fost  conferinţa  de  cooperare  educativă  din   ţiative  asemănătoare  în  satele  Statelor  Unite  va  apărea  în
       Cleveland  şi  mai  târziu  o  organizare  ajutătoare,  asociaţia  de   numărul  viitor  un  mic  studiu,  cu  date  culese  la  faţa  locului,
       educaţia  poporului  din  Cleveland.  Pe  urmele  acestor  întoc­  datorit  d-şoarei  Cristina  Galitzi,  noua  premiată  a  Academiei
       miri  organizaţiile  de  educaţie  a  poporului  din  Cleveland,   Române.  Statele  Unite  care,  ca  ţară  a  tuturor  posibilităţilor,
       mai  cu  seamă  în  legătură  cu  serviciile  lor,  atât  de  formaţie   experimentează  puternic  în  toate  domeniile  educaţiei  poporu­
       cât  şi  de  informaţie,  lucrează  după  un  plan  progresiv  de   lui,  pot  opri  mai  mult  timp  luarea  aminte  asupra  lor,  chiar
       comunitate,  cuprinzător  prin  fire  şi  menit  să  micşoreze  munca   decât  ţări  europene  mai  apropiate  nu  numai  geografic,  dar
       dublă  şi  competiţiile  de  sforţări.  In  1925  Buffalo,  New-York,   şi  prin  fel  de  viaţă  şi  împrejurări  istorice,  de  noi.  Studiul
       a  organizat  deopotrivă  un  plan  de  lucru  sub  auspiciile  gru­  d-rei  Galitzi  se  chiamă:  Cum  desleagă  Statele  Unite  pro­
       pului cooperativ cunoscut sub numele de Consiliul de edu­  blema educaţiei poporului în regiunile agricole.
   54   55   56   57   58   59   60   61   62