Page 8 - 1931-04

190 B O A B E D E G R Â U

Internatul de meseriaşi din Cernăuţi, al Societăţii Păstoriţa de Grigorescu, donată Societăţii de poetul Vlahuţă

poloneză. Şi cu celelalte neamuri societatea a păs­ îndeosebi către generaţia tânără cea mai expusă
trat raporturi de prietenie. desnaţionalizării. Tinerele vlăstare aduse în mediul
Activitatea Societăţii pentru cultură a îmbrăţi­ oraşelor înstrăinate, în şcoli străine şi lăsate pradă
şat toate domeniile vieţii naţionale, ţinând perma­ mizeriei sufleteşti şi materiale erau expuse desna­
nent trează conştiinţa neamului şi apărând astfel ţionalizării sigure şi ruinei fizice. Societatea pentru
sufletul românesc al Bucovinei de înstrăinare. Ea a cultură a înfiinţat pentru elevii de toate categoriile
organizat cursuri de vară pentru intelectualii ro­ un internat care funcţionează de 26 ani şi adăpos­
mâni, a adus conferenţiari din toate regiunile româ­ teşte în el până la două sute de elevi. Prin acest
neşti, a întreţinut o presă românească, a pus la dis­ internat au trecut aproape toţi intelectualii Bucovi­
poziţia publicului românesc o bibliotecă, a chemat nei. Observând din vreme lipsa unei clase mijlocii
trupe de teatru românesc din regatul liber. Opera şi simţind această primejdie pentru existenţa însăşi
naţională în acest domeniu a neuitatului şi în veci a neamului nostru Societatea pentru cultură a ridi­
regretatului Petre Liciu şi a maestrului Nottara vor cat în Cernăuţi un internat pentru meseriaşi şi co­
rămânea pagini glorioase de dărnicie sufletească a mercianţi, care funcţionează de 20 ani. împotriva
fraţilor din regatul liber. Sub auspiciile şi grija So­ înstrăinării satelor Societatea pentru cultură a reac­
cietăţii pentru cultură s a aranjat în Cernăuţi cel ţionat prin înfiinţarea unui număr de şcoli particu­
dintâi meeting de aviaţie, când Aurel Vlaicu a adus lare româneşti în comunele mixte plătind din ave­
fraţilor înstrăinaţi nădejde şi mândrie pe aripile rea ei învăţătorii, localul şi materialul didactic.
pasărei sale măestre. Până la Unire Societatea pentru cultură era ins­
Unul dintre animatorii cursurilor dela Vălenii tituţia culturală reprezentativă a Românilor buco­
de Munte a fost neuitatul Gheorghe Tofan, ener­ vineni. Armatele române reintrând în 1918 în Buco­
gicul organizator al şcolilor particulare ale Societă­ vina, după un secol şi jumătate de stăpânire străină,
ţii pentru cultură. La îndemnul acestui membru al s’au oprit în 11 Noembrie în faţa Palatului Naţio­
Societăţii, Românii bucovineni pelerinau în fiecare nal al Societăţii pentru cultură şi au fost primite în
an spre orăşelul, care simboliza aspiraţiile unităţii această casă a Societăţii ca într’un cămin frăţesc.
naţionale, pentru a se întoarce cu nădejdi noui şi După războiu, Societatea a trecut prin criza adap­
întăriţi de cuvântul fermecat al aceluia care trăia tării la nouile condiţii de viaţă, care însă a trecut
în sufletele lor sub numele de apostolul dela Văleni. repede şi activitatea ei caută să lărgească drumurile
Activitatea Societăţii pentru cultură s’a îndreptat de veche şi rodnică activitate. Este adevărat că bo-