Page 10 - 1931-05

252 B O A B E D E G R Â U

o icoană întreagă a vieţii ţărăneşti primitive, care prin sala scării, împodobită cu covoare şi picturi pc
se poate întâmpla, din proprie experienţă, să-i fie sticlă, în catul întâiu unde se găseşte sala portului.
cu totul străină. Pentrucă bucăţile de îmbrăcăminte împreună cu co­
Afară de obiectele îndeletnicirilor primitive, în voarele sunt printre obiectele cele mai primejduite
această sală se mai întâlnesc următoarele grupe de ale Muzeului din pricina moliilor, una din cele mai
obiecte : unelte de tors şi ţesut, cu arătarea pe în­ mari griji ale conducerii e să apere şi să restrângă
ţelesul tuturor şi foarte atrăgător a desvoltării meş­ la un minimum de risc, aceste colecţii. De aceea se
teşugului ţesutului şi a răsboiului începând dela îm- înţelege de ce, toate bucăţile de port şi îmbrăcă­
pletitul cu beţe, urmat de ţesutul cu scândurele pâ­ minte trebuie păstrate în dulapuri, în care moliile
nă la răsboiul aşa cum îl cunoaştem azi ; apoi ins­ nu pot să pătrundă. Acelaş lucru a trebuit să-l facă,
trumente muzicale şi jucării de copii care, acestea fireşte, şi Muzeul Etnografic al Ardealului.
din urmă, datorită pornirii de păstrare a celor vechi, Potrivit cu diferitele feluri şi mărimi ale obiecte­
menţin adesea forme ale portului şi ale diferitelor lor de îmbrăcăminte, în sala aceasta se găsesc cinci
scule de mult pă­ tipuri deosebite de
răsite de cei mari, vitrine, după prin
şi sunt de aceea cipiul că ele tre­
de cele mai multe buie să se adapteze
ori foarte însem­ totdeauna obiecte­
nate din punctul de lor ; vitrinele sunt
vedere al cercetă­ astfel aşezate în­
rii evoluţiei. O altă cât, la fel ca sala
grupă o alcătuiesc a doua datorită
uneltele de râş- dispozitivelor, iar
nirea grăunţelor, aici diferitelor ti­
cântarele, greută­ puri, sala e împăr­
ţile şi alte măsuri. ţită în despărţă-
Urmează grupa o- minte mai mici, cu­
biectelor în legă­ prinzând fiecare
tură cu credinţa şi câte o grupă de
obiceiurile poporu­ îmbrăcăminte. Sala
lui, cu lucrurile din expune atât por­
casă ţărăneşti, cu turi întregi cât şi
bucătăria şi gos­ părţi de îmbrăcă­
podăria ţăranului, minte sau podoabe
din care atragem (cingători, mărge­
luarea aminte mai le, pungi, inele,
cu seamă asupra cercei ş. a.). Im-
acestor două : un brăcămintele în­
ţest şi o piatră de tregi se păstrează
plăcintă, care se în dulapuri, cu sti­
întrebuinţează şi clă de toate cele
astăzi în România patru părţi, aşa că
şi sunt cum am a- pot fi văzute de
rătat mai sus, din pretutindeni. Păr­
zilele preistoriei. ţile de îmbrăcă­
Icoană pe sticlă din Poiana Sibiului
Vrednică de luare minte sunt expuse
aminte este şi seria în alte tipuri de
aparatelor de luminat, începând dela vechile pi- dulapuri în aşa fel încât printr’o aşezare organică
rostii, dintr’o rădăcină crescută în acest chip, până privitorul poate să-şi facă o părere de întreaga îm­
la felinarul de tablă gătit al meseriaşului ţăran sau brăcăminte. Lucrurile de podoabă sunt aşezate în-
chiar orăşean. După ele se înşiră scule de meseriaşi tr’o vitrină specială cu pupitru.
ţărani şi la urmă o grupă comparativă de amnare. Felurile de îmbrăcăminte vin, în legătură cu ţi­
Arta populară este destul de bine reprezentată nuturile cercetate de Muzeu, din următoarele
şi în această sală, de oarece aproape toate uneltele locuri: Ţara Haţegului, ţinutul Pădurenilor, Basi-
de întrebuinţare zilnică ale ţăranului sunt împodo­ nul Petroşani, Podişul Transilvaniei, Munţii Apu­
bite. E destul să amintim de minunatele crestături seni, ţinutul Braşovului şi Sibiului sau al Făgăra­
ale furcilor de tors şi ale fuselor, de beţele cioba­ şului. Ungurii sunt reprezentaţi prin bucăţi de îm­
nilor şi de coderiştele de bice, de căpcele şi de alte brăcăminte din ţinutul Trăscăului şi Călăţele, iar
lucruri de lemn. Saşii din ţinutul Bistriţei. Vechiul Regat care, din
Dacă ne întoarcem îndărăt prin vestibul, ajun- păcate şi deocamdată, din lipsă de spaţiu, nu apare