Page 11 - 1931-05

L. NETOLICZKA : MUZEUL ARDEALULUI 253

decât foarte puţin, e reprezentat în această sală rile de lucru ale personalului ştiinţific sunt între­
foarte frumos prin câteva cămăşi din Bucovina şi buinţate şi ele în acelaş timp ca odăi de studiu ale
Moldova şi prin câteva fote din Oltenia. Seminarului. Aici se găseşte dulapul revistelor, cu
Intrecându-le pe toate prin arhaism, se arată por­ vre-o 40 de publicaţii de specialitate române şi
tul din Ţara Haţegului şi din ţinutul Pădurenilor, străine, catalogul de fişe al ambelor biblioteci, cu­
mai cu seamă în îmbrăcămintea pădurenească, în prinzând cam 800 de volume, şi catalogul de fişe
şuba înfundată, în brâul împletit prin meşteşugul bibliografice, registru de autori, de materii şi pe ani.
beţişoarelor şi în ciapsa ciudată cu ,,coarne”. Deo­ Tot aici se află şi catalogul cu fişe ştiinţifice al
potrivă de interesante şi de însemnate sunt cele obiectelor, ceeace înseamnă că fiecare obiect al
două porturi din Ţara Haţegului, dintr’un alt du­ Muzeului e reprodus în tuş sau în acuarelă de de­
lap, cu cele două senator, iar pe do­
glugi ţintate, de sul cartonului se
tăetură tracă. Mu­ trec toate datele
zeul are o bogată ştiinţifice asupra
şi frumoasă colec­ lui. Rostul acestui
ţie de bucăţi de catalog stă nu nu­
îmbrăcăminte din mai în faptul că el
Banat, mai ales de poate da ori când
cepse şi oprege, ca o privire repede a-
şi părţi de sus de supra tuturor co­
oprege. Vrednică lecţiilor Muzeului,
de ţinut în seamă dar şi în acela că
este colecţia de în caz de pierdere
motive de cusături, prin furt, foc sau
din care o parte se a l t ă nenorocire,
găseşte în sala fes­ materialul ştiinţific
tivă, aşezată în aşa se păstrează în a-
fel în sertare în­ ceastă formă atât
guste zidite în zid, în datele interne
între colecţia de cât şi în înfăţişarea
expoziţie şi colec­ lui exterioară.
ţia de studiu, încât Odaia vecină
modelele pot fi serveşte de odae
:ercetate f o a r t e de lucru persona­
uşor în amănunt. lului administrativ
Pentrucă în sala şi tehnic. Aici se
portului e vorba de rezolvă toate in­
obiecte colorate şi trările curente, se
cusăturile şi ţesă­ conservă, se eti­
turile lucrate unele chetează, se înre­
foarte gingaş au gistrează. Tot aici
nevoie de o bună se găseşte şi în­
lumină, diapoziti­ semnata secţie fo­
vele lipsesc. In lo­ tografică a Mu­
cul lor sunt picturi zeului, c a r e în
şi fotografii colo­ scurtul timp trecut
rate. Cea mai mare dela înfiinţare s a
parte din picturile ridicat la trei mii
cu porturi şi fotografiile colorate se datoresc ma­ de negative originale, vreo mie de diapozitive şi
relui pictor englez D. Galloway, care şi-a pus în vreo cinci mii de copii fotografice. Această zestre
slujba Muzeului de mulţi ani arta şi deosebita sa se rezeamă în cea mai mare parte pe lucrări origi­
pricepere fotografică. nale ale Muzeului, pentrucă fiecare funcţionar e
Administraţia Muzeului se găseşte în aripa stân­ dator să se priceapă la fotografierea subiectelor
gă a clădirii. Fireşte că şi aici numai o foarte eco­ etnografice, şi în mai mică parte pe schimbul cu
nomicoasă distribuţie a spaţiului a făcut cu putinţă muzee de specialitate străine. Ca o încheiere a a-
adăpostirea tuturor serviciilor şi organizarea unei cestei din urmă încăperi e camera obscură a Mu­
activităţi nestingherite. Biuroul direcţiei serveşte zeului.
deocamdată şi ca bibliotecă şi adăposteşte nu nu­ Nici vorbă că împrejurările neprielnice de astăzi
mai biblioteca şi arhiva de manuscrise a Muzeului, ale adăpostirii nu mai îngăduie multă vreme, fără
dar şi biblioteca Seminarului de etnografie. încăpe­ primejduirea colecţiilor şi a muncii ştiinţifice, o ră­