Page 18 - 1931-05
P. 18

Soarta  acestui  orăşel  de  apă,  Balcicul,  care  nu   Moara  de  sus  de  pe  podiş,  după  care  călătorul
        e  românesc  decât  din  1913,  pare  pentru  multă   cunoaşte  dela  mulţi  kilometri,  ori  pe  ce  şosea  s’ar
        vreme  hotărîtă,  A  fost  în  vremea  mai  veche  o  mare   apropia,  ca  după  un  turn  semnal,  că  e  la  capătul
        schelă  de  grâne,  desvoltată  de  Turci  mai  ales  din   drumului,  nu  mai  lucrează.  Cea  de-a  doua,  deopo­
        preajma  răsboiului  Crimeei.  Atâtea  din  magaziile   trivă  de  puternică,  de  jos  din  port,  abia  mai  are  în­
        de  piatră  din  port,  care  stau  astăzi  cu  pleoapele   trebuinţare.  Magaziile  de  cereale  sunt  pline  de  vânt,
        verzi  ale  obloanelor  trase,  sunt  de-atunci.  Ion  Io-   când  n'au  trecut  în  mâna  călătorilor  de-o  vară  şi,
        neşcu  dela  Brad  credea  pe  la  1850,  când  şi-a  făcut   în  loc  de  steaguri  şi  pavilioane,  nu  arborează  cos­
        pe-aici  din  însărcinare  turcească  ancheta  lui  agri­  tume de bae şi cearşafuri la uscat.
        colă,  că  Balcicul  are  mai  mult  viitor  decât  Varna.   Balcicul  încearcă  să  ajungă  o  staţiune  balneară
        Acum  oraşul  e  mai  puţin  ca  loc  de  scurgere  a  ce­  de  Mare,  la  fel  cu  Mamaia,  cu  Carmen  Sylva  şi  cu
        realelor,  decât  însemna  chiar  şi  în  cei  câţiva  ani  de   Mangalia.  O  parte  din  suta  de  mii  de  turişti  ma­
        stăpânire  bulgară.  Miile  de  căruţe,  care  luau  dru­  rini,  trimeşi  în  fiecare  an  de  România  continentală
        mul  coastei  şi  apar  şi în literatura nostalgică a scrii­  spre  ţărmul  cu  valuri,  nimereşte  şi  aici.  Sunt  încă
        torilor  bulgari  cu  rădăcini  în  aceste  locuri,  ca  Dora   în  număr  mic,  dar  destul  ca  să  dea  şi  să  menţină
        Gabe  sau  Iordan  Iovcov,  se  îndreaptă  de  aproape   această  trăsătură  de  tinereţe  oraşului  de  bătrâne
        douăzeci  de  ani  spre  Bazargic.  Calea  ferată  le  a-   amintiri  istorice  şi  de  ruine  geologice.  De  curând  el
        trage  şi  Constanţa  e  mai  la  îndemână  decât  Balci­  are  o  instalaţie  modernă  de  băi,  în  partea  de  sus.
        cul  şi  Cavarna.  Bogăţia  nu  s’a  mutat  propriu  zis   E  numai  un  început  şi  planul  întreg  prevede  lu­
        din  regiune,  ci  s’a  aşezat  în  oraşul  din  câmp,  care   crări  mari,,  oprite  deocamdată  în  loc.  Acest  început
        s’a  schimbat  sub  stăpânirea  românească  într’o  ade­  n’a  izbutit  mai  puţin  să  aducă  o  înviorare.  Pilda
        vărată  metropolă  a  Cadrilaterului.  Dar  schelă  de   Varnei  vecine  a  înrâurit  şi  ea.  E  a  doua  instalaţie
        grâne, vrednică de acest nume, Balcicul nu mai e.  de băi de Mare pe care o avem. Muşuroaiele goale
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23