Page 19 - 1931-05
P. 19

EMANOIL BUCUJA : BALCICUL                                  261













































                                              Vedere spre piaţa Primăriei                       Fotoprcss
          şi  măcinate  de  ploi  dinspre  Tusla  au  căpătat  pan­  aprinşi  printre  pietre,  din  casele  spânzurate  pe  pri-
          glica  unui  lat  bulevard  în  linie  dreaptă  şi  schiţa  de   poare,  din  turcii  şi  turcoaicele  în  fes  şi  feregea,  din
          verdeaţă  a  unui  parc.  Locurile  necălcate  înainte   măgăruşii  cari  aşteaptă  încărcaţi  de  fedeleşe,  la
          decât  de  clienţii  zalhanalei  apropiate  sau  de  coti-   ceşmele.  E  Balcicul  oraş  de  artă,  popasul  pictorilor
          gele  rupătoare  de  oase  ale  transporturilor  de  bol­  şi  al  visătorilor.  E  vedenia  Coastei-de-Argint  şi  a
          navi  la  lacul  care  se  vorbeşte  să  fie  schimbat  în   Răsăritului.  Fusese  şi  mai  înainte  ?  Da,  dar  nu  era
          port  de  pescari,  cunosc  din  ce  în  ce  mai  mult  alaiul   ochiu  s'o  vadă,  nici  condeiu  să-i  încondeieze  con-
          de  scăldători  în  haine  uşoare,  văluri  fâlfâite  îndă­  turele.  Ca  o  solie  a  acestui  înţeles,  cele  dintâi  trei
          răt  şi  umbrele  leneşe  pe-un  umăr  colorate  viu  sau   clădiri  noui  ridicate  în  cartierul  nou  al  Balcicului
          goana  automobilelor.  De  deasupra,  mahalaua  tă-   au  fost  trei  case  de  pictori  :  Szatmary,  Cuţescu
          tărască  apleacă  ochi  mari  albi,  mirată  de  toată  a-   Storck  şi  Regina  Maria.  Scriitorul  Dunării  şi  al
          ceastă  viaţă  neaşteptată.  Plaja  e  cam  scurtă  şi  stân­  Mării,  Jean  Bart,  s  a  făcut  şi  el  proprietar  chiar  în
          cile  n’au  fost  încă  toate  curăţate.  Drumul  până  a-   inima  târgului.  Şi  mai  sunt  şi  alţii...  Ştiţi  căsuţa  cu
          colo  e  de  mare  ocol,  prin  faţa  tuturor  celorlalte   faţa  la  Mare  şi  cu  linii  de  templu  grec,  a  lui  Mur-
          staţiuni  balneare  maritime  şi  folosind  cele  mai  fe­  goci,  unul  dintre  cei  dintâi  descoperitori  şi  cercetaşi
          lurite  mijloace  de  locomoţie.  Dar  România  mai  are   ai  plaiurilor  acestora  însorite  ?  Acum  e  a  unui  pic­
          o plaje.                                         tor şi ea, întărită cu tot felul de zidărie, pe care sur­
            Unul  din  aceste  Balcicuri  e  mai  mult  al  trecu­  pările  fireşti  ale  pământului  sau  ploile  o  crapă  şi  o
          tului,  iar  celălalt  mai  mult  al  viitorului.  Altceva  îl   duc  la  vale.  Prin  iarba  grasă  se  strecoară  încet
          deosebeşte  astăzi  între  celelalte  oraşe  ale  ţării  şi   broaşte  ţestoase.  O  prigorie  colorată  s  a  oprit  în-
          umple de dorul să-l vadă pe oricine-i spune numele.   tr’un  migdal.  Vântul  plimbă  umbra  unor  nori  de
          Trăsătura  aceasta  noi  i-am  dat-o.  Ea  l-a  zidit  din   vară  prin  lespezile  şi  ţăndările  de  piatră  ale  cimi­
          nou,  îl  face  al  nostru  şi  i-a  început  un  alt  capitol  în   tirului  turcesc  de  pe  coastă,  ca  nişte  pânze  de  ca­
          cartea  istoriei.  Ea  e  urzită  deavalma  din  soarele   targe  argonaute.  S’aud  cum  cad  apele  dulci  din
          de  argint,  din  arcul  de  safir  al  orizontului,  din  pră-   râpă în râpă. E Balcicul oraş de artă.
          vălişul selenar al teraselor, din smochinii şi bujorii  Pe oricare din cele trei drumuri vine încoace că-
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24