Page 25 - 1931-05

EMANOIL BUCUTA: BALCICUL 267

cutremur, de ape sau de vânt, şi în cârca lor, ca ţelesul lui mai adânc le-a zugrăvit, cu tot fiorul
nişte cuiburi, case turceşti de lut sau mici fortăreţe ctitorului şi artistului, Regina Maria însăşi. Plopul
de piatră, drumuri suitoare de căruţe printre pâlcuri aplecat peste luciul şoptitor şi morile încovoiate sub
de oţetari şi de iarbă uscată şi goluri neaşteptate, olane roşii au fost începutul. Dacă începutul n’a
ca o rupere de legătură dela unii la alţii. E Balcicul fost un lucru mult mai intim, chemarea Mării pen­
tainic, pe care trebue să-l cauţi cu grijă ca să-l des­ tru cineva care era o fiică a ei şi venea din ţări
coperi, pe după celălalt şi zărindu-1 fără să fie ză­ unde Oceanul bate picioarele castelelor medievale
rit. In el s au gospodărit mai cu seamă Turcii şi cu berbeci de talazuri şi cu pâlcuri ţipătoare de
nicăeri n’am văzut nevinovăţie mai nebănuitoare, pescăruşi ! Balcicul s a deşteptat, după această des­
încremenire mai în afară de timp şi asini mai evan­ coperire, altul. Pânzele de uitare pe care le lăsa­
ghelici, cu măgă- seră peste el seco­
rari cu picioarele lele, au căzut. Lo­
goale lovind pă­ cul îngust ca o fi­
mântul. Ca şi să­ ridă de femeie cla­
laşul lor întreg, ei sică a Mării, a în­
trăesc în marginea ceput să fie săpat
vieţii, fără să fie după planurile u-
ajunşi de ea. Iţi vi­ nui pictor, făcui
ne să crezi că nu pentru acest rost
coboară niciodată arhitect. Dar mai
cei câţiva paşi cari presus de oricine,
îi despart de lu­ d u p ă arătările
mea cealaltă. chiar ale castelanei
Dar mai e un Ziduri puternice
Balcic, nou, o în­ de cetate s’au înăl­
trupare de basm, ţat şi, peste ele, o-
din basmul care dăile cu tavan jos
pluteşte peste lo­ pline de aerul .iărat
curi. E Balcicul al şi de lumina verde-
patrulea, zidit de albastră, turnul vi­
pictori şi de visă­ sat întâiu altfel şi
tori. Privirile ce­ apoi ascuţit în glu­
lorlalte fug spre gă de minaret, ca
el. Acolo sunt vii­ să se potrivească
le, tremură din parcă dorinţei mu­
frunze plopii mo­ sulmanilor de aici,
numentali, cad din care-i zic Reginei
înălţimi apele dul­ Maria, Sultana, şi
ci, s au înfipt în mai ales prispele
pământ tare pala­ cu troiţe bizantine,
tele. scaune de piatră
Acum şapte, opt veneţiene, stâlpi
ani era altfel. Re­ dalmatini şi ul­
gina Maria nu cioare şi v a s e
fusese încă dusă mari de flori, cla­
de pictorul Szat- sice. întreg pere­
mary, într’un po­ tele malului înalt
pas, care trebuia de 30 şi de 40
Casa A. S. R. Principelui Niculae, din Balcic
să fie numai de de metri a fost
un ceas în drum căptuşit cu piatra
spre Cavarna, dela moscheia mică din port, cu roşie a locului, cu scări şi ganguri, pridvoare şi col­
brâu colorat, prin mahalaua tătărască şi prin tot ţuri de privire, având arcul orizontului înainte,
oraşul vechiu, până la morile Pârâului alb. Scurtul schimbat cu fiecare pas mai sus. De pe ele cad în
popas de-atunci ţine şi astăzi. Sub paşii cari au perdele colorate curmeele şi agăţătoarele, menite
mers pe-acolo, paşi albi şi regali, cu amintiri sco­ să facă din tot acest deal o singură grădină atâr­
ţiene, au ieşit grădinile spânzurate de-acum, zăga­ nată. Din Aprilie până în Octombrie târziu, trece­
zurile împotriva Mării, fâşiile de apă curgătoare rea soarelui şi a lunilor se înseamnă în parcul pala­
pe alei şi palatul cu ferestre mari, care privesc de­ tului tot cu alte flori, dela bujorii grei numai o fla­
parte. cără şi crinii înalţi de bunăvestire, până la gher­
Felul cum s a născut palatul, desvoltările şi în­ ghinele şi tufănelele piloase. Apele cascadelor abă-