Page 28 - 1931-05
P. 28
270 B O A B E D E G R Â U
începe să fie în pictură, Balcicul. Câţi mai sunt as sub pulberea secolilor, e oraşul bătrân, colonie de
tăzi pictorii cari să nu se fi oprit pe vreun cap de-al negustori cu luntrile lungi, greci ; el ne înduioşază
lui, sau să nu se fi înfundat spre Miază-noapte de departe şi numai când omul istoric vrea să se
până la Calicikioiul sau „Stânca” bretonă, cu dărâ deştepte în noi. In urma lui vin însă celelalte, cu
mături şi porţi de piatră în apă, sau la armoniosul mahoana de port, cu plugul sau cu oaia miţoasă sub
Surtukioi şi la Caliacra cea bătută de două Mări, braţ, ca o pajură, până la acest Balcic pictural, în
dacă nu s au dus chiar dealungul malului, prin gră valuri şi şaluri. Fiecare poate să-şi aleagă. Atâţia
dini spre Miazăzi, până la plaja Batovei, la pietră- l-au ales pe cel din urmă. Cine ar îndrăsni să spună
ria dela Ekrene sau la taina mănăstirii musulmane că au greşit, când le râde încântarea din obraz ?
dela Teke ? S’au oprit şi s au înfundat, fie ca să Sunt şi limanuri de frumuseţe, în care corăbiile in
lucreze, fie ca să vadă cel puţin, din ce e făcută tră nepăsătoare de fundurile înalte, pentrucă sunt
atâta ispită. corăbii ale visului.
Ca să fie pricepută vraja cea nouă a Balcicului, EMANOIL BUCUŢA
el trebue cunoscut în toate aceste făpturi. îndărăt,
Surtukioi, de Marius Bunescu