Page 30 - 1931-05
P. 30
2 7 2 B O A B E D E G R Â U
SAMANATORUL
REVISTĂ LITERARA SAPTAMÎNALA
BIBLIOTECA
ANUL AL ll-'“ IST. J O R G A
1 ■"«-=-—-
TT™i---- — " 1
Anul I. No. t. Hucu reţii 10 Maift 1906
nmmămI 15 bmml VOLUMUL III No. I 62 DIN 1903
AHOXAMF..XTE Director :
r# «« •«
N. I O R G A 'THH Ut ZEţll. tt
irvar.41;..- f 1: m < 1 «rşTi
C Ă T R E C E T I T O R I
I rin <« rd dam in aceste caiete nu-l o rerietd politic».
Jiisistc politice nu mol fost la nat, amrsteelnd cUr un ar-
ticul tlrspre politica silnica. ca prerit fi cu nucule, menite
sd mul induleeosca lumea. Aitm fi acum o rensta po-
litinu «Să pt amina», a a-iul O. Fana, care teu, precum m
flit, tic două ori i* fâptamhul, fi cuprinde numai lucruri
pe care le spune d. Faun insuşf : pdrerl deepre oameni pe
cari-l cun-aifte ţt deepre oameni pe cari nu-l cunoaşte,
despre unele lucruri pe cart Ie ţtie, fi deepre atilea lu
cruri pe care uu li ftie, amintiri deepre ce a foel chiar nţa,
ta», dupci POferea altora, a foel altfel. O revista ca aceasta
are fără îndoiala foarte mult interes pentru lumea care
doreşte etTfiie ce crede d. Fanu despre taft oamenii şi despre
ţoale lucrurile, dar trăiesc milioane din poporul roma nete
care n a* nicl-uu intern ta fite ce crede d. Fanu, ba nu*
nu-l fii» ciue cele.
Tot a fa sini alifia ţi atifia Bvmînt, sute de wrl ţi mi
lioane de oameni, cari habar n'nfl cine este cei ce scrie
aceste riudurl ţi scoate aceasta foaie, ajn Incit, intre mul BUCURESa
tele lor nerot. nu-l chinuieşte de loc ghidul »<1 ţtie care sini
1-piturile mele cu oamenii din jurul mie», rare-tel Institutul de flrte Grsfiee şi EditurA „MINERVA"
«. Stratfa Ragal*. 6. (Hota! Union)
1904
mişcă mai mult şi ne îndeamnă mai tare, cineva mai vom cădea, dar nu ne vom socoti învinşi. La cel
mare, cu mult mai mare decât mine”. dintâiu prilej ne vom ridica din nou, şi vom încerca
Şi în încheere câtă mândrie la gândul că şi’n astfel până la sfârşitul zilelor noastre, — fie şi între
poporul românesc sunt atâtea forţe, şi câtă dârjenie hohotele de râs şi loviturile de pietre ale celor ce
în lupta pe care o începe : nu înţeleg că am venit pentru binele lor, — ceeace
„Am ajuns la vârsta când trebue să plecăm în ştim că este datoria noastră”.
toate de la cunoştinţa de noi înşine, de la cea mai Iar mai târziu, prin 1908, dădea tot în ,,Neamul
deplină şi serioasă cunoştinţă a tuturor puterilor şi Românesc definiţia naţionalismului său şi a naţio
slăbiciunilor noastre. A venit vremea să lucrăm nu naliştilor: „Naţionaliştii adevăraţi sunt un număr de
mai cu puterile noastre, oriunde le avem ; a venit oameni cu înţelegere, conştiinţă, hărnicie şi carac
vremea să ţintim numai către scopurile noastre, bine ter, cari-şi dau seamă că un neam e o fiinţă orga
cercetate şi alese şi pe deplin luminate. Am ieşit nică, un (apt viu al lumii, care poate să fie şi să nu
de la stăpân, nu mai putem fi calfa nimănuia ; voim fie, să se ivească sau să moară, dar nu se poate pre
să trăim din lucrul nostru pentru a întemeia bine face în altă făptură organică. Şi, aşa fiind, el nu e
căminul nostru cel mic, vatra noastră cea îngustă. chemat la altceva decât la desăvârşirea fiinţei sale,
Alţii, gospodari vechi, cu casă de ani şi de ani, n’au este în folosul civilizaţiei universale, care răspân
nevoie să se gândească la orice încep. Dar noi tre deşte asupra oamenilor lumină şi fericire.
J
bue să ne întrebăm, să ne sfătuim, să ne înţelegem, „Ateu odinioară datoria puterea sa pământului
clipă de clipă, pentru a ni afla rostul cel adevărat părinte, care-1 întăria de câte ori, în trânta sa cu
şi a nu ne îndepărta de la dânsul. duşmanul, se atingea de dânsul. De el nu ne des
„De aceea iese această tipăritură, menită tutu părţim însă noi niciodată şi lăsăm ca zmeii să bată
rora, tuturor celor buni şi de ispravă, şi chiar celor în ura lor, furtunoşi, prin văzduhuri, care sunt lă
ce şovăiesc încă, şi chiar celor cari sunt în stare a caşul lor firesc, al duhurilor. Aici suntem, cugetăm,
se întoarce. Ea vine, fiindcă trebue să vină. Vom simţim şi lucrăm pentru cele de aici, pe care le ştim
vedea dacă mulţi cugetă tot astfel. Dacă nu, — mai bine decât ceilalţi şi totuşi le studiem mai stă-
