Page 31 - 1931-05
P. 31
BARBU THEODORESCU: „NEAMUL ROMANESC ’ 273
ruitor decât ei. E simplu, dar solid şi rodnic”. tea naţională. Nu e număr din ziar care să nu cu
Acesta era scopul ziarului şi acesta îi era doc prindă articole şi dări de seamă în legătură cu fra
trina. Ziarul la început apare într'un format mic, ţii din Ardeal sau Basarabia.
de revistă, având 16 pagini, cu următoarea împăr Nu se poate scrie istoria acestor evenimente fără
ţire : articol de fond semnat de directorul foii, N. a se avea ca document de întâiu ordin ziarul „Nea
Iorga; alte două articole, cuprinzând de cele mai mul Românesc”. Nu era român ardelean care să nu
multe ori subiecte de politică culturală, de foarte dea pe la directorul ziarului când trecea în patria
multe ori semnate tot de director, apoi Cronica îm mumă. Nu era intelectual ardelean, bucovinean şi
părţită în : ştiri din ţară, de la Românii de peste basarabean care să nu cetească „Neamul Româ
hotare ; ştiri din străinătate. nesc”. Nu era gest al românilor supuşi cari să nu-şi
întâiul număr e scris în întregime numai de găsească ecou în această foaie. Pentru a ne da mai
Nicolae Iorga. Coperta e formată dintr’un chenar bine seama de acest fapt, n avem decât să dăm la
din motive româneşti având când un ţăran, sau o întâmplare un rezumat dintr’un număr :
femeie, sau figuri de Ardeal.
Domnitori. Foaia apărea 1. La Sibiu conferinţa
de două ori pe săptămâ d. Silvestru Moldovan.
nă, costul unui exemplar 2. Iarăşi e osândit d.
fiind de 15 bani. Redac Păcăţianu.
ţia şi administraţia era 3. La Bucium-Şasa în
în str. Buzeşti No. 42, văţătorul Marian Sas
chiar în locuinţa profe ţine şcoală de adulţi.
sorului Iorga. Aici e de Banat.
adăugat şi de stăruit a- 1. Şi învăţătorul P.
supra muncii depuse de Rusu ţine şcoală de a-
directorul ziarului care dulţi la el acasă.
avea grijă de întreaga Bucovina. Câmpulun
administraţie şi tipărire: gul Bucovinei dă o fru
scria articolul, făcea co moasă revistă : Buciu
recturile şi de multe ori mul.
chiar şi expediţia ziaru Ungaria... d-1 Tamaş
lui. a dăruit 200 de coroane
Foaia a apărut subt a se întemeia un fond
acest format până în menit salvării şcoalelor.
1914, când şi-l măreşte; Cu trecerea profeso
în 1917 devine şi mai rului Iorga la Liga Cul
mare, ca în 1918 să ia turală „Neamul Româ
formatul de astăzi. nesc” devine, s ar putea
Gazeta n a avut o re spune, ziarul acestei ins
gularitate în apariţie, tituţii. Toată activitatea
când de două ori pe săp Ligii era expusă în ziar,
tămână, apoi odată, a- şi faptul era destul de
jungând să apară zilnic. uşor, deoarece sufletul
Colaboratori ai ziarului Ligii era o singură per
au fost mulţi şi variaţi: soană : Nicolae Iorga.
scriitorii din toate ţinu In 1907 „Neamul Ro
turile. In 1924 ziarul mânesc” prin scrisul lui
are ca redactori pe : Nichifor Crainic, Pamfil Şei- Nicolae Iorga devine cel mai învierşunat apărător
caru, Gongopol, Enacovici, Cesar Petrescu, cari se al ţărănimii. Izolat, urât de întreaga clasă domi
vor îndrepta apoi spre formarea ziarului „Cuvân nantă, în urma articolelor sale, profesorul Iorga e
tul”. apărat de răsbunarea acesteia de o gardă a tinere
Ziarul a avut de suferit de multe ori şi foarfecile tului care timp de o lună făcea cu schimbul la pra
cenzurei, în timpul răsboiului şi mai ales în 1927, gul casei sale.
când patima politică l-a îndemnat pe Nicolae Iorga Rar se poate găsi o pagină de antologie mai vi
să schimbe titlul ziarului în cel de „Neamul”, direc brantă, mai caldă şi expresivă, plină de iubire şi
tori fiind Gh. Taşcă şi N. Georgescu, iar N. Iorga ură, de compătimire şi scârbă ! Fiecare cuvânt scris
figura numai ca director fondator. e o lacrimă pentru durerea celor umiliţi şi un tăiuş
Linia de conduită a ziarului e în legătură cu pro de sabie pentru ciocoi.
gramul expus în întâiul număr, apoi urmează cursul La paginile ce vor forma antologia stilului nou
evenimentelor politice de seamă. Scopul principal al adus de Nicolae Iorga se poate trece şi acest articol
gazetei până în 1916 era lupta dârză pentru unita pe care-1 reproducem în întregime :
