Page 33 - 1931-05

BARBU THEODORESCU: „NEAMUL ROMÂNESC" 275

Iorga prin scrisul din „Neamul Românesc” şi prin Prin „Neamul românesc”, alături de întreaga sa
toată activitatea înscrie cea mai frumoasă pagină activitate, Nicolae Iorga reuşeşte să impue şi Sta­
din istoria contimporană a istoriei româneşti. tului şi societăţii un ideal, ideal ce nu trebuia să plu­
Niciun ziar nu poate întrece în însemnătate zia­ tească în sfere înalte, un ideal alcătuit din realizări
rul „Neamul Românesc”, singura speranţă a iz­ cât mai apropiate. Societatea românească pentru Ni­
bânzii ce picura în sufletul soldatului din tranşee, colae Iorga nu era o entitate metafizică, o plăsmuire
al refugiatului din Moldova şi chiar al lumei politice a unei minţi abstracte, era o fiinţă vie, unitară, a-
din Iaşi. vând aceleaşi datine, credinţe, acelaş suflet capa­
Se scoate în evidenţă vitejia de pe front a unui bil de mari realizări care ar putea da un nou pas în
simplu soldat sau a unui ofiţer, a unui scriitor, etc. desvoltarea civilizaţiei. întâmplarea a făcut ca a-
Se înfierează neobrăznicia cutăruia care cu monoclu ceastă societate să fie lipsită de o unitate domina-
la ochiu şi plin de sănătate în obrazi îşi plimba im­
pertinenţa pe străzile laşului sfidând soldatul zdren- ANUL l-iu, Nr. 1. 5 Dani Numărul 2 lanuar 1910
ţuros, olog şi plăpând aruncat cine ştie în ce colţ.
Prindea o mică victorie pentruca să scoată în evi­
Şi, când desperarea era mai mare, cuvintele care „Neamul Românesc"
denţă vitejia de azi şi de ieri a soldatului român.

răsunau în Camera deputaţilor prin „Neamul Ro­ PENTRD
mânesc” erau aruncate în sufletul întregului popor
desorientat: „în colţul acesta unde ne-am strâns, să
păstrăm cu scumpătate sămânţa de credinţă, şi vom — Pnn lege POPOR - Prin lumină
I*
vedea şi noi la rândul nostru dispărând negura stă­
— dreptate — fericire
pânirii străine, şi vom putea zice ca Petru Rareş,
fiul lui Ştefan, că „vom fi iarăşi ce am fost şi mai
mult decât atâta”. Apare In fiecare Joi Abonamentul 3 lei pe an
Când duşmanul coboară clopotele bisericilor din
teritoriul supus, Nicolae Iorga scrie: „le coboară din
vechea lor aşezare seculară, le izgonesc din turnu­
rile de unde au răspândit atâtea veşti de sămânţă, Oameni buni şi fraţi romlni,
le târăsc spre cuptoarele depărtate în care, cu pâi­
nea podoabelor meşteşugului nostru tradiţional, cu Trebuie sâ aveţi şi voi o foaie a
topirea în foc a vechilor slove cucernice şi glo­
rioase, o parte din sufletul nostru istoric pare că se voastra în care să se vorbească de ne­
duce”. „Va veni ea odată şi ziua biruinţii. Ca şi în voile voastre şi să vi se ară te, cinstit
luptele de până acum, tunuri vrăjmaşe vor cădea şi fara gînd de înşelăciune, ce trebuie
în mânile ostaşilor români. Din tunuri turceşti Carol sa faceţi pentru ca starea voastră ne­
I a avut mândria de a-şi face o coroană. Din toate
tunurile prinse ale acestei păgânătăţi distrugătoare norocită, cum e azi, să se îndrepte.
noi să facem bisericilor noastre clopote nouă”. La noi omul de la ţară ori n are pa-
Trecut răsboiul, ziarul „Neamul românesc” îşi mînt,ori nU-1 are cît îi trebuie, ori, dacă-1
începe noua sa activitate de purificare a vieţii poli­ are, nu ştie ce să facă cu dînsul,
tice. întreaga desfăşurare a partidului naţional este ori, daca ştie, nare vreme şi nare bani.
oglindă în el.
Privind în ansamblu întreaga desfăşurare a Si lumea se tot înmulţeşte, iar pamîntu!
„Neamului românesc”, distingem trei perioade : tot atîta este. Numai destoinicia omuli:
Perioada eroică dela 1906 până la 1914 ; dacă ştie sa iea mai mult dintr însul
Perioada răsboiului dela 1914 până ia 1918 şi
Perioada politică dela 1918 până astăzi.
Perioada eroică, perioadă de pregătire şi încăl­ toare pe care n o putea înfăptui decât prin unitatea
zire a sufletelor, se poate asemui în ideile sale şi în culturală. Prin conferinţe, prin căldura vorbei sale
importanţa sa cu epoca lui Mihail Kogălniceanu. reuşind să îndemne chiar spre răscoală minţile, Ni­
La începutul secolului al XlX-lea întreaga pleiadă colae Iorga impune noua credinţă.
formată din Alecsandri, Bălcescu, Negruzzi, Ko­ Ziarul „Neamul românesc a dus această nouă
gălniceanu, spirite noui, veniţi într’un mediu unde convingere în toate colţurile, dar mai ales acolo
se putea face atâtea fapte mari, au creat o nouă unde vorba sa nu putea răsbate, peste munţi.
societate, având la bază fiinţa etnică a poporului Nu s ar putea scoate în evidenţă extraordinarul
românesc. Cu aceeaş căldură, dar cu puteri mai rol jucat de „Neamul românesc ”, mai ales în aceste
mari şi numai o singură peisoană, a putut creia un momente când patima politică distruge recunoştinţa
curent nou, educând o întreagă societate rătăcită şi întunecând minţile, decât întrebuinţând corespon­
lipsită de ţel. denţa profesorului Iorga, una din cele mai bogate.