Page 34 - 1931-05
P. 34
276 B O A B E D E G R Â U
formată din lăzi întregi de scrisori. Mi-a fost dat graful lui Iorga, alături de un bucovinean Tofan.
să citesc câteva din scrisorile ardelenilor în legă „Neamul românesc” în epoca sa eroică a avut un
tură cu ..Neamul românesc”, cea mai mare parte rol educativ şi n ar fi reuşit dacă n’ar fi avut două
din ele fiind semnate de seminarişti, de elevi de li însuşiri: tenacitate şi puterea de convingere prin
ceu. Cu toţii sunt entuziasmaţi şi trimet rânduri de scris dând toată căldura sufletului, iar această
laude şi mulţumiri lui Nicolae Iorga. Unul regretă exteriorizare a gândului n o mai avusese nimeni dela
că n a primit un număr şi roagă să i-1 trimeată ne Eminescu până la Iorga.
apărat, că nu vrea să strice colecţia ; altă scrisoare Analizând perioada eroică a „Neamului româ
prin care un grup de elevi din Blaj au fost prinşi nesc”, ne putem pune întrebarea : care sunt pute
citind ,,Neamul românesc şi eliminaţi, sau un biet rile nevăzute care i-au dat tăria lui Nicolae Iorga
ţăran a fost închis pentru acelaş lucru. Iar elevii de în lupta sa ? Trei sunt aceste puteri nevăzute. în
tâia e însăşi fiinţa sa excepţională care din tinereţe
avea un crez naţional. La vârsta de 18 ani, se poate
vedea din articolele din „Lupta”, avea o cultură
naţională.
Al doilea izvor e cultura sa istorică ; vorbeau în
NEAMUL ROMÂNESC scrisul său toată suferinţa generaţiilor dinaintea sa,
suferinţă ce trebuia să aibă o isbândă : unitatea na
ţională.
Al treilea isvor îl găsim în literatura străină : ita
= L1TERAR = liană şi engleză. Italia, ţara de tinereţe a sa, i-a dat
o credinţă :
„Am văzut acolo un mare şi nobil popor care se
PE ANUL
cole întregi a trăit sfărâmat în bucăţi, dar având
acelaşi suflet. Şi acest suflet, pornind dela Dante, a
= = 1 9 0 9 = ajuns la Garibaldi, Mazzini şi Victor Emanuel.
Trei sforţări, şi Italia unită a fost.
„Mi-am zis atunci : dar şi noi cei sfâşiaţi avem
unul şi acelaşi suflet. Şi acest suflet, având acelaşi
drept, poate avea aceeaşi putere. Am crezut atunci
în posibilitatea lucrurilor imposibile. Aceasta o da-
toresc Italiei .
Iar tenacitatea şi ideia naţională .credinţa de ne
A N U L l-iu
tăgăduit în ideia abstractă, care nu domină numai
viaţa, dar face parte din viaţa înseşi, o găseşte şi ’n
literatura engleză, în Carlyle şi alţii.
In a doua perioadă, în epoca răsboiului, venit
poate prea curând, „Neamul românesc” a avut de
jucat iarăş un rol mare, să dea credinţa biruinţii.
Când în sufletul fiecăruia era desnădejdea, unul
VAl.KMI.ni -MI’NTK
singur a rămas în bucuria biruinţii : Nicolae Iorga.
Ti|mi|I.ifi.i 'NEAMI'I. ROMANESC . iocietat»* aitumui •
t *0S In întâia parte a acestei perioade, când soldatul
român pornea supt steag străin îi spunea : „ şi să
Prolul » L»i
ştiţi că urmaşii voştri, în ciuda tuturor puterilor lu
mii, supt acest steag pe care în neştiinţă, în durere
şi în întunerec voi l-aţi înălţat, desfăşurat şi sfiinţit,
vor fi toţi împreună”.
liceu n’aveau decât un vis : să treacă odată munţii.
Deci acestei epoci a „Neamului românesc” îi dăm Aceeaş tărie şi credinţă nestrămutată pe care a
o însemnătate mai mare în rolul pe care l-a jucat în avut-o în epoca de educare a societăţii a păstrat-o
Ardeal şi Bucovina. In vechiul regat era vorba şi şi n cele mai grele clipe pentru a o răspândi prin
de celelalte cărţi ale lui Nicolae Iorga. In Ardeal scrisul său din „Neamul românesc” soldaţilor din
vorba nu putea răsbate decât prin scris şi mai ales tranşee, refugiatului de prin sate, omului politic
prin „Neamul românesc”. Din aceste relaţii cu Ar desorientat şi el, şi, chiar Regelui.
dealul prin scris a ieşit întreaga generaţie In ultima fază a sa, în epoca politică, după răs-
istorică de azi din Ardeal : Lapedatu, Lupaş, Me- boiu, caută să întroneze în luptele de partid ones
teş. Un ardelean, O. Smighelschi, cel care a titatea, înlăturarea vrajbii şi să dea societăţii o
zugrăvit catedrala din Sibiu, face coperta „Neamu epocă de linişte pentru trăinicia unităţii naţionale.
lui românesc” şi tot un ardelean : Meteş va fi bio In nici unul din articolele sale nu se vede ura con-
