Page 35 - 1931-05

BARBU THEODORESCU : .NEAMUL ROMÂNESC" 277

tra duşmanului politic, nici „sforăria culiselor”. In vorbi în ea de nevoile ţărăneşti şi a da sfaturi pen­
cele câteva rânduri ce formează articolul său, reu­ tru îndreptare.
şeşte să pecetluiască o faptă, să caracterizeze un In articolul prim, Nicolae Iorga le arată ţăranilor
suflet, să înlăture o meschinărie. Şi ’n acest dome­ să nu iasă din lege : „cum cel care iese din legea
niu, ca şi ’n celelalte două perioade, victoria a venit. lui Dumnezeu, e bătut de Dumnezeu, aşa e bătut
La activitatea desfăşurată de „Neamul românesc” de oameni cine iese din legea omenească, făcută
trebue alăturată şi aceea dela „Neamul românesc pentru toţi oamenii, de o potrivă”. „In marginile
literar”. legii să staţi şi cu puterea legii să biruiţi”. Cere
După plecarea dela „Sămănătorul”, în urma acu­ pentru ei dreptul de vot nu numai pentru colegiul
zaţiilor c’ar fi contra literaturilor străine, Nicolae al III-lea şi cere şi pământ, dar, mai presus li cere
Iorga dă la iveală în 1907 „Floarea Darruilor”, a- lor şi vrea să li deie : lumină. „Cu învăţătura se bi-
părută în două mari volume. Această revistă conţine ruieşte astăzi, când nu mai este boierie după lege.
traduceri din literatura italiană, franceză, germană.
Nu contra literaturii străine se ridicase Nicolae Ior­
ga, ci, contra acelei literaturi bulevardiere, lipsită Anal f-iti, No. t. BUCUREŞTI Ianuar 1913
de estetică şi dispreţuită chiar şi ’n ţara de unde
După un an „Floarea Darurilor” nu mai apărea DRUM DREP1
venea.
şi ’n locul ei dă la iveală „Neamul românesc lite­ REVISTĂ LITERARĂ LUNARĂ
rar”. U---- -=q±= CONDUSĂ DE N. IORGA
Scopul revistei este expus în primul articol : „se
- ^ abonamente;.
cere de toată lumea, un colţ curat şi cinstit, în care U ţ«r* * . . j*» ta. i W»: *• € lwo.', :t tot li REDACŢIA :t ADM! ISTRaŢIA
f.c TtMcmtU 4*<mM«I Mr.fcea-
\
să se poată ceti. Mi s a cerut şi mie, care am dus P* «*. 7 tot. pe 4 lut . \ tel ibiirU*
lupte literare în vremea când ele ţintiau un ideal,
astăzi atins; n’am crezut că trebuie să refuz cererea Doui cuvinte pentru cine are nevoie de ele
şi astfel încep „Neamul românesc literar, cultural
şi poate — ştiinţific. Publicarea şi mai departe, a unei reviste literare a cârit me­
„El n’are partid literar, n’are săgetători anonimi, nire să tic innainte de toate pJ tir arco târnelor IruJifii, .-ore i<u
».«/ nici n-n. nici cechl, ci logice, necemre, cleme, fi îndrumarea tiu- -
n are mandarini şi bonzi, şi n’are Dalai-Lama. retor talente pe acrnsiâ calc a hunei"c Inul iţii sOniU'iacc ni se pare
Pentru plăcerea şi învăţătura publicului, tipărim o absoluta necesitate.
numai articole, poesii şi nuvele care să-i poată fo­ Dacă nu pentru noi, cari ne putem îmbăta de zgomotoasa ne­
ruşinare a lipsei de talent, care Crede cft imbrlelndu-se deşănţat
losi. Iar ca normă avem una singură, de care nu
si strivind pe uliţa poate - a fie au/.it.l şi comandată, iu vălmă­
m’am despărţit niciodată : Exprimarea sinceră a su~ şagul trezit astfel, cu talentul, care tî. se îmbracă întocmai c.«
fletului românesc in forme de adevăr”. toată lumea .şi nu se dă la nimeni, daci o societate desorientats
Revista apare ,în 1909, timp de patru ani odată se poate iâ'.i ispitită de triviala nadă a versului care nu e vers.
a stilului care nu e stil, a ideii şi sentimentului c<tre r.u sini
pe lună. Cu dispariţia ei se dă la iveală o alta, ideiu şi sentiment numai pentru că-şf tipăresc insanităţile pe
„Drum drept”, care se va contopi în 1916 cu „Ra­ altfel de hirtie, cu altă literă, In altă tară, >i-şt coase toile pre­
tenţioasei exţxsiţii de nulităţi cu funii in starea sprijini un >pin-
muri”. „Neamul românesc literar’ va mai apărea zurat de rangul intâiu. mai sint şi alţii cari vor veni după nof
în răstimp şi’n 1925 ca o continuare a „Universului >i e totdeauna bine .să se ştie că intro societate pornită pe ripâ
literar” condus tot de Nicolae Iorga. ţi pt- ponoare au existat totuşi oameni cari aii met» pe drumul
drept şi l-au arătat altora, ptlnă la capăt.
Pe lângă „Neamul românesc” a mai apărut şi «Drum drept> zicem acestei foi, care-şf părăseşte titlul de la
Neamul românesc pentru popor. Intrat în lupta so­ icceput din două motive •
cială, Nicolae Iorga şi-a rezemat întregul crez po­ l'entru a face să ajungă, cu aceleaşi solii ca ale vechiului
• Sămânător», batjocorit astăzi de arivismul l.trmuitor al tuturor
litic pe ridicarea păturii ţărăneşti. Din cărţile pu­ «tinerilor de viitor», cuvinte de preţuire dreaptă şi pagini de
blicate e deajuns să pomenim „Sate şi Mănăstiri” slr.itwtsi cetire romanească şi in părţile unde orice aminteşte
«Neamul Koui.tncsc» e total -prit dt a \ifronde păstrindu-v
şi „Drumuri şi oraşe” pentru a demonstra iubirea
neţărmurită pentru sătean. Crezul său era în jurul
ideii democratice şi democraţia n’o putea baza de­
cât pe pătura ţărănească, ridicându-o şi la dreptu­ Un om singur cu lumina ’n mână e mai tare decât
rile celor dela oraşe şi la cultura acestora. Satul era mii şi mii de oameni cari se fărâmă pe întuneric şi
în concepţia sa temelia Statului român. Şi tot spre nu văd drumul” .
sat, spre viaţa rustică, îndreaptă şi literatura prin „Neamul românesc pentru popor” a ieşit aşa, cre­
mişcarea sămănătoristă. Pentru a-şi ajunge ţelul dincios programului în fiecare Miercuri în 16
Nicolae Iorga luptă pe toate căile. In 1907 el e acela pagini. Aşa a apărut regulat cu o mică întrerupere
care ia apărarea săteanului şi ’n 1908 tot el e acela în 1913, iar în timpul răsboiului apare neregulat în
care cere în Parlamentul românesc exproprierea şi 1916 ca apoi până ’n 1920 să nu mai apară.
împroprietărirea. Şi lupta dusă în Parlament, prin In 1924 foaia are din nou un popas: „biruiţi de
„Neamul românesc ”, prin conferinţe, este sprijinită sărăcie ne-am oprit". Reapare în 1925 regulat până
dela 1 Ianuarie 1910 şi prin „Neamul românesc astăzi.
pentru popor”. Această gazetă o scoate pentru a Printre redactorii foii găsim pe Mihail Lăză-