Page 41 - 1931-05

C R O N I C A 2 87

„Furca* din Răscruci, Uuncu—Gorj Di» .Arhiva pentru 5t»nta‘ etc.
aşez în cadrul lui de sugestii de cel de al doilea ordin. Pen­ experimentare al unui punct de vedere mai cuprinzător. Pe la
tru mine, şi încă pentru mulţi, nu e chiar cel mai puţin hotă- Drăguş şi pe la Runcu, pe unde puternica echipă de sociologi
rîtor. E vorba de „Sociologia şezătorii” de d-1 D. C. Amzăr, în devenire ai d-lui D .Guşti, a poposit în cele două veri din
apărut, de dimensiile unei adevărate cărţi, în numărul din ur­ urmă, cu rezultate strălucitoare care încep să apară, am fost
mă al „Arhivei pentru ştiinţa şi reforma socială” (No. 4, şi eu. Se vor găsi odată oameni mai legaţi de aceste expediţii
1931). şi de tot ce le premerge, ca să le scrie monografia. N’ar fi
E o lucrare de îndoită colaborare, ceeace nu scade câtuşi cea mai puţin atrăgătoare şi mănoasă în învăţături de tot
de puţin meritele autorului, ci aş zice dimpotrivă, pentrucă felul, din serie. Tot ce sunt în stare să fac, eu un mai târziu
sporeşte valoarea documentară şi aşează pe stâlpi trainici în- şi în treacăt venit, e să-mi arăt bucuria răsfoind lucrări ca
cheerile. Ca să-i aibă, el a căutat sprijinul şi împrumutul. „Şezătoarea”, plină de poezia şi de înţelepciunea satului,
împrumutul l-a dat satul însuş. Viaţa lui în aceste întâlniri matcă foarte veche săpată până la granitul psihicului populai
de petrecere şi de muncă, numite foarte femeeşte „furcării”, românesc ,în care se zbate şi curge, veselă sau necăjită, viaţa
şi ceva peste deosebirile de asistenţă femenină sau masculină de astăzi, şi să-mi arăt încrederea în ştiinţa, în puterea şi în
„şezători”, a fost surprinsă şi prinsă cu toată ştiinţa unei ex­ veselia de muncă a noului rând de cercetători. Amzăr e din­
pediţii îndelung pregătite. Materialul bibliografic al analogiei tre ei. El vine încoace pe poarta înflorită a celei mai adânci
a fost folosit deopotrivă, însă numai pentru punere în lumină şi adevărate creaţii populare româneşti. II însoţesc versuri şi
şi întregire, a materialului deadreptul cules. Acesta e aşa de cântece, jocuri de măşti ţărăneşti şi şoapte de iubire. „Şe­
bogat şi de întreg încât luminează el şi-l rotunjeşte pe celă­ zătoarea” a început!
lalt, înainte mergător, sau mai bine, înainte aflător. .Şeză­
toarea a fost ascultată, urmărită, desenată, fotografiată, ste­ VÂNJULEŢUL. — E un sat din Mehedinţi, cu Olteni
nografiată. A doua colaborare era la lucru, pentrucă nimic sprinteni, care ar putea ajunge, dacă nu este poate chiar de
să nu scape omului singur. Studiul e răscolit şi închegat de astăzi, o aşezare de ţară model. Dacă pleci din Turnu-Se-
unul singur, dar a ieşit dintr’un laborator sociologic de mun­ verin îndărăt, împotriva liniei ferate pe care ai venit dela
că împreună. N o ştiu numai din auzite, ci ra’am împărtăşit Bucureşti, treci prin Şimian peste Topolniţa şi te-abaţi înăun­
însuş la ea, puţin şi pe de mărgini, şi pot. s’o înţeleg. „Rit­ tru, întorcând spatele Dunării, pe după dealuri cu nume dace
mul în lucru” al marelui economist, de curând plecat dintre şi sate cu nume răsunătoare şi ruşinoase, te trezeşti deodată
noi, Karl Biicher, se găsea întrupat aici, fireşte într’o altă so­ dela o cotitură înaltă, deasupra unei lunci cu case mari şi
cietate decât cea primitivă, dar tocmai de aceea cu isprăvi mălini monumentali. „Uite şcoala nouă de meserii din Vân-
cu atât mai vădite. „Şezătoarea” apărea într'o proiecţie de juleţ”! zice cineva de lângă tine. Ai ajuns, sau aproape.
fund de al doilea plan, ca o exemplificare a acestui principiu, Acolo jos, cuibărit între pomi, te-aşteaptă satul făgăduit.
iar ancheta Seminarului de Sociologie din Bucureşti, numai Din ce e făcută minunea Vânjuleţului ? Am auzit întâia
ochi şi creioane ascuţite, nu mai puţin în întâiul plan, conş­ oară de el, anul trecut când se vorbea de o fanfară. Numele
tientă în procesul de observaţie a obiectului, şi naivă în fap­ mi-a trecut pe la ureche şi s'a dus, gonit ca un fulg de vân­
tul în sine şi integral, care o transforma însăş în obiect de tul ieşit din pâlniile cântătoarelor alămuri. Acum prinde trup