Page 45 - 1931-05

C R O N I C A 2 0 1

leaşi părţi a pornit şi gândul cooperaţiei săteşti. In Târgu nuri : ca o inchcerc colorată apar vitraliile lucrate dc profe­
Jiu a început 1. Schmidt-Faur, care a mirat ca un necunoscut sorul şcolii. Wirnstl. in amintirea Igi Alexandru Coşbuc. fiul
acum câţiva ani. când a luat premiul monumentului lui Emi- poetului, mort intrun accident de automobil pe valea Jiului
nescu la Iaşi. E din Znaim. In Cehoslovacia, şi a fost adus in 1915. Ele sunt aşezate in paraclisul mănăstirii Tismana. cu
la 1901. in vârstă numai de 18 ani. ca maestru la şcoala cc- aceste cuvinte de durere printre figurile sfinte creştine:
ramicâ din vioiul oraş gorjan. Biografia, voit uscată, atât a „Pentru odihna fiului nostru. Alecsandru. Ţie cu smerenie
lui cât şi a lui I- Wirnstl. aşazâ ca două medalioane de amin* Te (Ne?) rugăm. Doamne" şi „Sufletul Fiului nostru Alexan­
tire. frumos încondeiate, in această carte de artă a poporu­ dru Coşbuc Intru pacea Milei Tale. Doamne, odihneşte-1".
lui. Dar de ce sâ nu puiu intre celelalte figuri ale ..şcolii dela Tatăl, lovit in inimă, uitase plângerile mâniate din Moartea
Târgu-Jiu" pe insuş bătrânul Iuliu Moisil. pe care. până mai lui Fulger. Capitolul al doilea vorbeşte despre ceramica
ieri. ca sâ*l văd. mă abâteam pe la Muzeul Maca al Casei populară, cu fapte din vremea veche, inecatâ sub valul
Şcoalelor şi ceream intr’o doară vreo serie fantezistă de dia­ străin mai ales in Ardeal, şi cu fapte din zilele mui noui.
pozitive. Le ceream nu cu gândul să le am. ci numai ca să şcoli şi încercări de tot felul, cu destul de frumoase urmări.
stau de vorbă cu strângâtorul şi gospodarul lor şi de atâtea Capitolul al treilea şi. cel din urmă. c încheiat întreg ouâlor
ori. intr'atât era de bună organizarea, sufeream păcăleala încondeiate. Planşele care il Însoţesc sunt din cele mai suges­
să-mi fie puse dinainte pe masă. Cred că ..Revista Tinerimii" tive. Motivele născocite şi Întrebuinţate de popor sunt nes­
de-acum vreo douăzeci de ani, care era bună chiar să ne mai fârşite. Iată numai câteva, după reproduceri : Cerul instelat.
uităm şi noi in ea. dar mai ales ca s o răspândim intre cei Soarele. Steaua, Fulgerul. Crucea, Hora Paştelui. Morişca.
pentru cari era scrisă, i se datoreşte. Acum doi am. la alcă­ Salba. Cerceii. Scara. Fierul plugului. Furca de făn. Furca.
tuirea Monografiei Ardealului, m’am bucurat să pot publica, Grebla. Secera. Coada Curcanului. Aripile vulturului. Şerpii.
cel puţin in volumul din urmă, acea contribuţie de preţ şi de Viermele. Floarea Paştelui. Cireşile. Frunza salcâmului. Câr­
migală despre Românii din Ardeal trecuţi dincoace mai ales ligul Ciobanului. Calea rătăcită. Afirmarea că nldunul din
de un secol şi ziditori la cultura românească. Lucrarea nu popoarele vecine riar cunoaşte ouăle încondeiate cred că ar
putea fi desăvârşită, dar ea arăta pentru intâia oară. ce parte trebui controlată. Mi-aduc aminte, in ce mă priveşte, de
unaşâ au luat Românii Ardeleni la Înjghebarea României, cu ouăle desenate mărunt, cu o mare artă. ale Huţulilor noştri,
această a doua descălecare. adunate intr un sat de pe Ceremuş ca să fie trimese Muzeu­
..Arta decorativă in ceramica românească" intregeşte şirul, lui ucrainian dela Cernăuţi, unde n’ar fi singurele.
cu o mică monografic de istoria artelor aplicate dela noi. Ea Ca o părere slabă de bogăţia acestui volum dăm şi noi o
are trei capitole: Şcoala ceramică din Târgul-Jiului. cu lă­ planşă colorată şi o reproducere documentară.
muriri de ordin biografic şi tehnic, bogate in fapte şi îndem­
Teatru, muzică, cinematograf, radio

SHAKESPEARE IN ROMAN IA. — Mi-a venit zilele urmă trei capitole. Pentru noi nu sunt lucruri de tot necu­
acestea o carte dela Betleem. din locurile călcate de Mântui­ noscute. deşi sunt scrise intr un fel subţire, dc pastel, care
torul. E In limba engleză, aurită, cu ilustraţii bogate, intr’o le înoeşte. Dealtminteri. ele sunt gândite pentru Englezi şi
copertă verde de pânză, purtătoare a unei lebede cu anpile ca atari. cu lipsa lor de stăruinţă şi cu trăsătura anecdotică
deschise. Vorbeşte despre Shakespeare in România şi a fost şi uneori autobiografică, işi vor găsi cu atât mai uşor dru­
scrisă de Marcu Beza. Aduce aminte dc vremuri vechi, dc mul. Istoria lui Shakespeare printre Români a lipsit puţin să
poeţi şi de prietenie. Fic-i binevenită trecerea peste hotarele nu înceapă chiar cu ridicarea întâiei cortine la 1818 deasupra
noastre după lungul scenei Domniţei Ca-
drum dc apă prin radjea. Era vorba a-
mările greceşti. Par­ tunci de versurile lui
că acest neaşteptat Voltaire, pline dc
punct cardinal de o- amintirea marelui
Tzont i-a fost hărăzit Englez- întâiul Sha­
autorului ca o răs­ kespeare in România
plată, in mijlocul a- e traducerea după
mlor dc muncă pen­ versiunea franceză
tru înaintarea litera­ prelucrată, a lui Iu­
turii şi a bunului liu Cezar, in 1844.
nostru nume in lume. O urmau in 1848
Peste Betlccm se cla­ Romeo şi Julieta şi
tină încet măslinii al- Othelk). dc Toma
bicioşi. din cari toate Bogdan. Dată ir.
Scenă din Macbeth
popoarele trebuc să istoria teatrului ro­
rupă rumurile păcii. mânesc înseamnă insă seara de 2 Octombrie 1884.
Cartea are opt capitole, dar sc împarte propriu vorbind in când Manolescu a întrupat, in propria-i traducere, după o
două părţi. Cea de-a doua urmăreşte sâ dea o schiţă a soar- prelucrare franceză, pe Hamlet. Prinţul Danemarcei a apă­
tei lui Shakespeare intre Români. Ea e strânsă in cele din rut de cele mai multe ori. intre eroii shakesperieni. pe scenele