Page 46 - 1931-05

2 9 2 B O A B E D E G R Â U

noastre; numai la Teatrul Naţional din Bucureşti de 215 ori, cât şi lectură. Asociaţia Shakespeare. care a cerut această
iar după el. Regele Lear. de 99. contribuţie, poate fi mulţumită de intervenţia ei. Shakespeare
Mar cu Beza nu se mulţumeşte numai cu asemenea însem­ in România nu e sleit cu paginile Iui Beza. dar e pus in cea
nări, mai mult statistice. El îşi adânceşte subiectul in perso­ mai primâvâratică şi prietenoasă lumină. Iară mi se duce
nalităţile literare, ştiinţifice şi culturale, dela Ion Ghica. pus mintea la miniaturile caligrafiate, cu mult roşu şi albastru,
in cadrul Iui englez, la Petre Carp, traducătorul lui Macbeth ale PcrsieL Un asemenea miniaturist persan al nuvelei şi al
şi Othelk). de rândul acesta după original, ceeacc foarte pu­ încercării critice rămâne şi Marcu Beza. E un loc pe care
ţini puteau s'o creadă, atunci, după 1865. şi arată starea stu- nu-1 împarte, in scrisul românesc, oricâţi alţi Macedoneni ar
ciJor engleze la acea vreme intre noi. până la Titu Maiore- mai avea el, cu nimeni.
scu. Eminescu şi Cerna. In ce priveşte anii mai noui şi cu­ Shakespeare In România, cartea aceasta verde aurită, de
noscătorii români in viaţă cari au scris sau au tradus in le­ aproape 60 de pagini de tipar bogat, ne vine dela Betlcem.
gătură cu literatura engleză şi cu Shakespeare, o bibliografi* Din paginile ei. ilustrate cu 18 reproduceri, ne zâmbesc sau
ne infioară cele mai cunoscute puneri in scenă shakespea-
rcenc dela noi. Hamlct şi Macbeth, Regele Lear şi Romeo şi
Julieta, Shylock şi îmblânzirea scorpiei. Măsură pentru mă­
sură şi Mult zgomot pentru nimic. Iată mai ales. măreţ sti­
lizată, scena luptei din Macbeth numai scuturi şi suliţe in-
flâmurate. capul semeţ al Marioarci Zimniceanu in megera.
Dar iată. poate mai mult decât ele. crângurile de măslini prin­
tre piatra arsă a pământului sfânt. Vicleimul folklorului nos­
tru îşi are obârşia şi proiecţia ţărănească in acele părţi, cu
oi şi cu asini, cu ciobani şi cu regi magi. Ca intr'o pictură
veche, care amestecă timpurile şi porturile. Marcu Beza e in­
tre ei. Istoria teatrului popular dela noi începe, şi poate sfâr­
şeşte cu locul Irozilor. I-a fost dat folkloristuhii şi poetului
să lege in această carte preocupările de bibliotecă şi visurile
de natură şi de ţară. şi să ne joace zâmbind, intre pânze
roşii in loc de purpură, şi hârtie colorată in loc de decoruri,
un scenariu propriu din Vicleimul shakespearian in România.
Ne uităm uimiţi, cu ochi de copil.
MISTICISMUL STATISTICII IN RADIOFONIE. —
Semnele după care se judecă starea dc cultură a unui popor
sunt destul de deosebite. Sa ajuns până la cantitatea de hâr­
tie şi de săpun intrebuinţatâ. In frunte, pentru cea dintâi,
mai stă incă mi se pare Suedia, iar. pentru cel de-al doilea.
Anglia. După un criteriu, mai aproape de preocupările in­
telectuale decât de cele sociale. luarea aminte s a oprit insă
la biblioteci şi Ia cinematografe. Cred că are să treacă in
curând la radio. Despre hârtia, săpunul, biblioteca şi cine­
matograful românesc mai ştim câte ceva. Cum stăm cu miş­
carea radiofonică ?
Nu mă gândesc nici la postul românesc dc emisiune, nici
la corporaţiile dc prieteni, amatori sau erudiţi ai radiofoniei,
nici la publicaţiile noastre de specialitate sau de popularizare.
Mari oara Zimniceanu In Femeia imlărălnicâ Toate există şi vor o cercetare aparte. Ele alcâtuesc îm­
preună adevăratul cadru al nouei tehnice, pe care trebue
mai amănunţită şi mai schematică inchee cartea. să-l umple publicul şi să-l indrumeze legea.
Partea întâia a cercetării e mai originală şi, in aceeaş mă­ Publicul radiofonic dintr’o ţară însemnează abonaţii la
sură. mai puţin documentară. Ea il răsfrânge, ca să fi putut radio. Că la fel ca atunci când. vorbindu-se dc vânat, ală­
avea această din urmă însuşire, prea mult pe autor. Marcu turi dc vânătorii cu permis trebue să se amintească şi de
Beza rămâne, orice ar face. un folklorist şi un Macedonean. braconieri, nici dincoace nu trebue să se uite clandestinii,
Singura întrebare valabilă faţă de această constatare, e nu­ e altceva. In jurul cercului dc lumină al amatorului corect
mai atât. ce e intâiu sau mai ales: Macedonean sau folklo- se va intinde totdeauna cearcănul difuz al celorlalţi, mai
rist? Shakespeare trece şi el prin aceste două porţi, pe cate marc sau mai mic după pornirea de opinie spre contravenţie
aduce in lume orice creaţie a lui. Marcu Beza. Fiecare din sau după străşnicia măsurilor de urmărire. La noi nu s a
piesele mari şi caracteristice e Întrebată despre cuprinsul *.'■ făcut proporţia nici măcar aproximativă, pentrucă ea ar
de poezie populară şi despre răsunetele răsăritene, medite­ presupune existenţa unei statistici propriu zise a radio difu­
raneene sau deadreptul levantine şi macedonene. Atâtea obser­ ziunii. O asemenea statistică nu se întâlneşte decât in forme
vaţii sau apropieri sunt uimitoare şi descopăr, atât agerime foarte primitive.