Page 48 - 1931-05

C R O N I C A 2 9 3

Oarecare date e drept câ sunt şi se pot avea. Am încercat RADIOFONIA LA ŢARA. — Pnn satele dc munte şi
nu dc mult eu însumi sa le prelucrez Intr'o harta. Ghişeurllc satele de şes ochiul drumeţului, căutător pe sus. era învăţat
de încasare ale Poştei pot oncând sa le furnizeze. Ştim, dc mai de mult să se oprească la cumpăna puţurilor sau la cui­
pida, câ numărul aparatelor în funcţiune din România este burile inalte ale berzelor. Astăzi in atâtea dintre ele înţepe
intre 45.000 şi 50.000. Cele mai multe sunt la Bucureşti, să vadă firele dela antenele aparatelor dc radio. Cccace pă­
vreo 11—12.000. Tot judeţul Ilfov, în schimb, nu mai are rea o glumă literară acum numai câţiva ani. când, ni se pare.
decât 3%. Ca o adevărată perdea de antene ni se arata ho­ Mihail Sadovcanu prin „Comoara " lui a vorbit despre pă­
tarul de Apus al ţarii, şi mai ales judeţele Timiş. Caraş, trunderea in fiecare colibă a radiofoniei, astăzi se împlineşte
Severin. Arad şi Oradea. La un loc ele dau între 11 şi 12.000 firesc, fără zgomot, cu fiecare zi. In unele locuri a îndrăznit
dc abonaţi. E mult dacă întorcând faţa spre Răsărit, se ţine mai intâiu primăria, in altele ‘învăţătorul, in altele preotul,
scamă că pe graniţa Basarabiei Hotinul. Soroca şi Bălţi au medicul, vreun bogătaş, cămine culturale. Radio la sate nu mai
mai puţ.n de 90 fiecare, Orhei chiar numai 40. Cahulul vreo e un vis. Ora pentru sate din programul Societăţii de radio­
45, Lâpuşna 300 ca şi Ismailul. Cetatea Albă 200 şi Tighina difuziune nu înseamnă numai o manifestare de principii şi
110. Toată provincia noastră de peste Prut n are. oficial, de­ o pregătire. Ea e ascultată din ce in ce in mai mare măsură
cât mai pupn de 1500 dc posibilităţi dc ascultare a comunică­ chiar dc cei pentru cari a fost gândită.
rilor prin radio. Câţi să fie clandestinii? Dc 3. dc 5 de 10 ori Am fost martor de atâtea ori la şedinţe de radio intre să­
pe atât? Cea mai bună apărare a Moldovenilor supuşi înrâu­ teni. Cutia sonoră cu minuni nu e in toate părţile primită şi
ririi şi îndemnurilor ruseşti c toc ca pe vremuri : ignorarea. pnvită la fel. Am poposit in sate depărtate de marile dru­
Zadarnic se încordează Moscova, scânteiază Harkovul şi muri. pe unde singurul motor pătruns e cel dela moară, şi
zbârnâe Tiraspolul din înaltele turnuri de emisiune radio­ nici el totdeauna. Pc-acolo apa mai bate in aripile crescute
fonică. Dincoace de râpa Nistrului nu sunt decât 1500 cu muşchiu ale roţii şi spumegă vijelioasă in scocuri şi u-
de fire sau de pâlnii sonore, care să le-asculte. Numai în faţa lucuri. Am întârziat in sate de munte sau din ţinuturi de
Budapestei se întind urechile lacome. fabrici, unde oamenii fac jumătate de an pe muncitorii in­
Această numărătoare, oricât de plină dc învăţături sau de dustriali şi toate casele sunt luminate cu electricitate. Ţăranii
sugestivă ar fi. rămâne prea sumară. Ea poate servi, insă ştiu să vorbească la telefon, din munte in munte la staţiunile
la prea pupn Pentru o propagandă organizată şi o politică unui funicular sau dela oraş la oraş. la zeci şi mai mult de
a radiodifuziunii româneşti, răsfrântă mai cu seamă in pro­ kilometri. In cele dintâi, câte o femee bătrână credea morţiş
grame. e nevoe de mai mult. La fel cu distribuţia pe judeţe, că in aparat c ascuns cineva care vorbeşte sau cântă. In
trebue să se ajungă la distribuţia pe oraşe şi sate şi. mai a- cele de-al doilea creştea buruiana clandestinilor : unii ţărani
dânc. pe îndeletnicirea radiofoniştilor. Mulţimea aceasta as­ trecuţi prin ateliere îşi făcuseră singuri aparate. Maşina şi-o
cunsă in umbră pe tot întinsul ţării şi care întoarce la ora fabricaseră ei. emisia venea fără nici-o osteneală şi pentru
emisiunii robinetul electric al aparatului, abia atunci ar în­ toţi prin aer : de ce să plătească ? Ceva din mirarea altor
cepe să se închege şi să capete o fiinţă. Sar şti golurile fraţi de-ai lor cari. văzând cum pleacă trenul, se miră de
mari. care astăzi abia se bânuc. in ascultătorii cu interesul ce nu-i ta şi pe ei chiar fără plată, odată ce aşa ori aşa tot
cutare sau cutare. Judeţele cu mai multă industrie se văd pc merge, se simte şi aid. înţeleg sau nu mai întreabă, cum
harta radiofoniei alcătuită de mine. cu o mult mai mare de­ poate glasul sau cântecul să vie întocmai, de aşa departe, şi
sime de abonap decât judeţele cu puternică plugârie. Lucrul nu le intră in cap lucruri de nimic. N'au conştiinţa şi au şi
nu e de mirare, dar el ar trebui să aibă anumite urmări. Pă­ câştigat gustul contravenţiei. Dar radiofonia se intinde .
tura aceasta industrială, fie câ e ea alcătuită din ingineri şi Cea mai mişcătoare intămplare mi-a fost dat so văd in-
personal conducător fie câ c din lucrători, ar fi atrasă de un tr un sat de şes şi de ape din Vlaşca. Se lăsa seara, o seară
program din care problemele muncitoreşti să nu lipsească. repede de primăvară. Mă întorceam din pădure, in care cu­
O creştere a aparatelor în şcoli sau in căminele culturale dela cul abia adormise. Uliţele erau goale. întunericul începea să
sate ar duce la incheeri asemănătoare pentru celelalte pă­ curgă pnn ele. ca un râu intr'o matcă. Zoream. Şi atunci am
turi de populape. Programul in afară de partea lui generală, auzit, foarte departe, ca un cântec dc corn. Ce vânătoare în­
sar inmlâdia după aceste date obiective, desvoltându-se in­ târziată se întorcea de prin crânguri ? Glasul urca şi scădea,
tr'o parte sau scăzând in alta, măgulind o atenpe mai activă tremura sau se ţinea drept, dar nu înceta nicio clipă. M am
sau trecând mai uşor peste alta. mai adormită. Pe fondul opnt să-l ascult. Câte o mogâldeaţă neagră ieşea din curtea
statisticii brute trebue sâ se facă toate combinaţiile şi stu­ de-aia. din curtea de dincolo, şi se ducea in căutarea cân­
diile cu putinţă, din care să se aleagă in cele din urmă poli­ tecului Apoi am înţeles şi m'am luat şi eu după ele. Cu cât
tica radiofonică românească. Deocamdată, Poşta care arc mă apropiam glasul se deosibea mai bine. Era întâiul plăn-
datele, nu le prelucrează şi aproape nu le comunică, iar So­ set al prohodului. Un aparat de radio, aşezat afară, sub strea­
cietatea de Radiodifuziune se pregăteşte numai şi mereu de şină Căminului cultural, transmitea până aici. aproape de
o marc cartotecâ sistematică. vărsarea Neajlovului, slujba îngropăciunii sfinte dela biserica
Ceva din misticismul statisticii, care nu trebue să stâr­ Kreţulescu din Bucureşti. Satul se strânsese la răspântie şi
nească zâmbetul, pentrucă în fond nu e decât o metodă urmărea. Nu erau alte lumânărele decât stelele foarte sus.
foarte sobră, să coboare şi aid. înaintarea radiofoniei româ­ Toată firea şedea parcă dedesupt. in genunchi şi sub mara­
neşti e in bună parte legată de ea. Cel pupn eu o cred şi mă neagră, ascultând versurile cele tainice, spuse in văzduh,
sunt gata sâ fac şi mai bine dovada, in caz câ aceste pu­ de nicio qtiră.
ţine rânduri n’au izbutit sâ fie destul de convingătoare. Lu­ Am înţeles mai bine atunci, de cât folos poate să se în­
crul nu e nicidecum greu. vrednicească radiofonia mai ales la sate. Atât in petrecere