Page 49 - 1931-05

2 9 4 B O A B E D E G R Â U

cât şi în învăţătură pentru cei mulţi viaţa noastră de ţară materiale, înseamnă radiofonia pentru desfiinţarea depărtă­
şi-a purtat singură de grijă din cele mai vechi timpuri. De rilor spirituale. Cât au schimbat cele dintâiu viaţa satelor
aş aminti numai hora şi şezătoarea, în afară de nunţi, os- noastre se cunoaşte. Cât e menită s’o schimbe cea de-a doua,
peţii, colinde şi tot felul de serbări ale zodiacului, şi ar fi abia se poate închipui. Primăriile ar trebui îndatorate să
mai mult decât de-ajuns. Dar cu schimbarea împrejurărilor, cumpere din fondul lor cultural acel aparat de radio. Din-
care a însemnat în întâiul rând o năvală a oraşului în sate, tr odată numărul posturilor de ascultători s ar înmulţi cu zece
viaţa aceea a început să aibă nevoe de ajutor. L-au dat din mii, iar al ascultătorilor cu cel puţin douăsute de mii. Să
belşug şcoala, biserica, societăţile culturale. De multe ori a nu se uite apoi ce puternic lucrează pida între ţărani. După
fost spre bine, dar de atâtea alte dăţi a ieşit şi spre pagubă. primărie vor urma fără nici un îndemn, casele mai înlesnite
Oamenii nu puteau fi deopotrivă de pregătiţi şi nici mijloa­ sau mai fudule. Ştiri, preţul grâului, vremea, sfaturi de îngri­
cele întrebuinţate, destul de alese. Gândiţi-vă numai la o şe­ jirea pământului sau a sănătăţii, vor ajunge pretutindeni din
zătoare culturală, într'un sat cocoţat poate pe vreo creastă cel mai sigur şi nepărtinitor izvor, mai repede decât pe fir,
răsleaţă sus la o margine de şosea vicinală, la două, trei dar şi muzică, teatru, cuvântări, de cei mai buni artişti şi oa­
poşte de cea mai apropiată gară. Pornesc oamenii cu că­ meni de ştiinţă ai ţării, pe cari altminteri satul nu i-ar auzi
ruţele din alte părţi şi se mişcă învăţătorii, vine dela oraş niciodată.
sau mai de departe vreun oaspe mai rar, care să biciue puţin Radiofonia rurală va fi mult mai întinsă decât cea urbană.
luarea aminte şi pierde poate două zile numai pentru o ase­ Programul sătesc, astăzi abia cuibărit Duminica, la o oră
menea descălecare de un ceas. Şi las deoparte trebuinţa in­ când atâtea petreceri curat orăşeneşti, ca matchuri de sport,
formaţiei mai mărunte de fiecare zi, prin locuri unde ziarul alergări de cai, conferinţe sau spectacole de mare faimă stau
pătrunde greu şi puţin, iar oamenii, prin anumite blesteme de la pândă ca să-i ia locul sau ca să-l scurteze, se va desvolta
ţară agricolă, nu pot să primească ştirile lumii decât pe urechi, în voe. El nu e rău nici acum, dar mai poate fi îmbunătăţit,
nu prin ochi. înmulţirea abonaţilor dela ţară va aduce toate aceste schim­
Un aparat sau câteva aparate de radio în sat înlătură cu bări dela sine. Ea trebue pusă la cale, cu toată încrederea, de
uşurinţă toate aceste lipsuri şi altele. Ceeace a însemnat toţi cei cari au dragoste şi răspundere faţă de sate.
trenul, automobilul şi avionul pentru scurtarea depărtărilor

Turism, sport, educaţie fizică

VARA ROMÂNEASCĂ. — Suntem în mijlocul marilor deschide Universitatea de vară şi liniştitul târguleţ, acoperit
plecări. Zilnic sosesc prospecte, care sunt tot atâtea ispite şi cu pietre rotunde de râu, va forfoti de un public nou alergat
deschid zarea a noui şi noui drumuri. Ar trebui să studiem aici din cele patru unghiuri. La Braşov asociaţia învăţătorilor
odată, cu date statistice, dar şi cu date sufleteşti, puterea de îşi va începe cursurile. La Mănăstirea Neamţu creştinii so­
împrăştiere, efectivă sau numai nostalgică, pe care o are ciali vor strânge ascultători anume sau ascultători ai întâm­
vara asupra noastră. Ceva din amintirile transhumanţei, dela plării pentru conferinţe ortodoxe în preajma clopotniţei ale
începuturile poporului românesc, ne înfioară şi ne îndeamnă. cărei clopote sună prin toată literatura noastră. Balcicul al­
Pornim sau oftăm să sărim peste ţarcul propriu, sezonişti de bastru va ispiti nu numai cu coasta lui ruinată, cu smochini
băi, funcţionari în concediu, şcolari în vacanţă, salariaţi de şi palate regeşti, dar şi cu universitatea de artă. In alte lo­
bancă, personal de magazine, muncitori de fabrică, alături curi se cuibăresc şcolile de cooperaţie. Cine ar putea zice,
de cetăţeni cu tabieturi şi mahalagii mărginaşi de iarbă verde cu această imagine înaintea ochilor, că vara românească e
sau de gârlă cu zăvoae. Un principiu de mişcare ia fiinţă un timp de odihnă şi de întrerupere ? închideţi ochii şi ascul­
in corpul social, mai mult fixat şi stagnat. Regiunile pornesc taţi cum hurue trenurile : toate duc popor spre alte orizon­
deacasă şi se amestecă. Şesul se duce la munte, muntele um­ turi decât orizontul propriu ; cum dudue automobilele, cum
ple plaja mării, staţiunile balneare, de cură sau de snobism, tae apa, cu fâşiitul înspumat, vasele mai mari şi mai mici, în
adună de pretutindeni. Trei luni încheiate neastâmpărul a- vederea malurilor sau în larg : toate iau cu ele aceeaş nostal­
cesta e lege. El mişcă nu numai valori economice şi sanitare, gie. Sunt vehiculele verii româneşti, care o poartă pe sub
ci în aceeaş măsură şi valori culturale. podgorii sau peste faleze în revărsarea de argint a celui mai
Mâine pleacă cercetaşele la Mănăstirea Horez, poimâine darnic Soare. Roţile lor calcă peste mijloc toate grijile şi le
asociaţia creştină a tinerilor în tabără la Timişul de Sus, apoi uită. Trec într’un alaiu păgân al tinereţei.
Prietenii Mării la Tekirghiol, asociaţia creştină a femeilor
la Bran, Balcic şi Bornemiza, coloniile şcolare, coloniile că­ TURISMUL DE MUNTE. — N are să pară lucru de mi­
minelor muncitoreşti, sute şi mii în fiecare zi spre toate col­ rare că vorbind despre turismul la munte încep amintind un
ţurile ţării cu brazi sau cu valuri, din Bucureşti şi din atâtea cuvânt al Bucurei Dumbravă. Ea a scris cea mai frumoasă
alte oraşe. Iată afişul Sinăei, prospectul Constanţei, chemări carte pe care o avem, nu atât despre munţii noştri sau drumul
din nenumărate părţi ale Ardealului, Slănicuri, Vetre ale la munte, cât despre duhul muntelui. Răsfoiţi într’o dimi­
Dornei, Budachi sau Călimăneşti şi Govore de puternică a- neaţă, când aerul e străveziu şi aproape de pretutindeni se
tracţie, până şi Snagovul intrat la rând sau cluburile nautice pot desluşi în zare culmile Carpaţilor, paginile ei din urmă:
de la Brăila şi Giurgiu, cu plajele şi îmbarcaţiile lor dună­ „Cartea Munţilor”. Mai mult decât fapte şi observaţii, decât
rene. Unele localităţi se concentrează şi pentru mai înalte flori de înălţime şi poezie, se găseşte în ea atmosferă. Nu­
rosturi, dar sub aceeaş înrâurire a călătoriei soarelui prin mele, în ascunzişul răcoros al pseudonimului face parte
zodiac dela Leu şi Rac mai departe. Vălenii de Munte îşi va mai mult din legendă : figura a început să se depărteze şi ea