Page 5 - 1931-05

L. NETOLICZKA: MUZEUL ARDEALULUI 247

Sala portului
torul cercetărilor etnografice româneşti va fi la a- două colecţii particulare : 1. colecţia etnografului
dăpost. ardelean Andrei Orosz (5.500 bucăţi) şi 2. colecţia
Următoarele sunt de adus la cunoştinţă din isto­ Leitner (300 bucăţi). Cea dintâi cuprindea mate­
ricul muzeului : rial ardelean în general, iar cea de a doua mai cu
In primăvara 1922, în urma dorinţei A. S. R. seamă ceramică săsească. In toamna 1922 a avut
Principelui Carol, „Fundaţia Principele Carol” a loc întâia călătorie sistematică de studii a viitorului
numit o comisie cu însărcinarea să facă lucrările de director al Muzeului, d-1 R. Vuia, care s’a desfăşu­
pregătire pentru înfiinţarea Muzeului Etnografic rat în ţinutul Haţegului, la Pădureni, şi în Basinul
din Cluj. Ea era alcătuită din d-nii : Sextil Puşca- Petroşanilor, şi cu achiziţionările ei împreună cu
riu, ca preşedinte Al. Lapedatu, G. Oprescu, G. alte colecţii particulare a îmbogăţit până la o uni­
Vâlsan şi R. Vuia, ca membri. tate puternică etnografică, acel început.
Cea dintâi întrebare a fost aceea a hotărîrii gra­ La 1 Ianuarie 1923 a avut loc înfiinţarea oficială
niţelor ţinutului care trebuia cercetat: urma să fie a Muzeului care de atunci s’a putut bucura de con­
numai anumite provincii ca, de pildă, Ardealul şi ducerea competentă a d-lui R. Vuia. Noul institut
Banatul, sau întreaga ţară, sau urma să se înfiinţeze s’a aşezat deocamdată în al doilea etaj al fostului
un Muzeu etnografic general, însă negreşit cu etno­ muzeu de artă industrială, dar colecţiile au crescut
grafia românească în centru. Formula aleasă a fost aşa de repede (în 1923 se făcuse o nouă călătorie
cea din urmă, din pricină că numai pe temeiul stu­ de studiu, de rândul acesta în Banat) încât nici pen­
diilor comparate şi al materialului analog se poate tru administraţie nici pentru aşezarea obiectelor nu
ajunge la cunoaşterea adâncită a propriei culturi. se mai găsea spaţiul necesar, aşa încât frumosul şi
Muzeul a fost împărţit astfel în următoarele secţii: preţiosul material zăcea închis în lăzi. Anul 1925,
1. Secţia românească ; 2. Secţia minorităţilor din care a însemnat pentru Muzeu în multe ramuri un
România ; 3. Secţia popoarelor vecine întrucât ele mare câştig, a adus deslegarea şi în aceasta. Consi­
au înrâurit poporul român ; 4. Secţia popoarelor în­ liul comunal al Clujului, încredinţat de însemnătatea
rudite prin sânge cu Românii ; 5. o Secţie interna­ pentru populaţia oraşului a unui asemenea aşeză­
ţională şi a culturii primitivilor. mânt de cultură, s’a arătat gata să pună fără plată
începutul colecţiilor s’a făcut prin cumpărarea a la îndemână o clădire din proprietatea comunei şi