Page 53 - 1931-05

2 9 8 B O A B E D E G R Â U

Cum ne-am priceput să umplem acest cadru, e a doua într’o dorinţă de căutare a sănătăţii şi de refacere. Iar acum,
treaptă a micii noastre cercetări. păstrându-şi în acelaş timp formele vechi, e în atâţia o ade­
Turismul, de orice fel ar fi el, terestru, aerian sau acuatic, vărată şi puternică dragoste, care nu se mai poate lipsi de
are cel puţin două însuşiri, care-1 deosebesc de alte forme de soarele şi de orizontul albastru, de boarea sărată şi umedă,
activitate : trebue să fie practicat de un număr mai mare de de nisipul cu scoici şi de zborul zvâcnit al pescăruşilor. Ma­
oameni şi trebue să fie practicat de dragul lui, fără urmărirea rea a intrat în obiceiurile şi în viaţa câtorva sute de mii de
vreunui câştig material. Altfel e la mijloc numai un gust Români. Pe lângă populaţia legată de ţărm şi care trăeşte
personal sau o profesie. Caracterul de mişcare se vădeşte în din ce aduce el, creşte o populaţie tot mai numeroasă, care
puterea de organizare pe care o are. Ca să ajungem dela e numai ideal maritimă. Prin ea Marea se încorporează şi
ciobanul carpatic la turistul munţilor au trebuit să lucreze sufleteşte ţârii. Cetăţenii ei sunt drumeţii Mării. începem să-i
timp de zeci de ani, la noi, societăţi mari ca a Turiştilor Ro­ cunoaştem.
mâni, a Touring-Clubului României, Societăţile de tir şi de Iată ce tonuri tremură în glasurile unuia dintre ei, care ni-a
gimnastică, sau în Ardeal Societatea carpatină ardeleană a dat de foarte curând una din cele mai frumoase poeme ale
Saşilor şi a Ungurilor. Cine şi cu ce mijloace lucrează, ca să apei, în istoricul celei mai vechi corăbii româneşti. Acelaş
trecem dela pescarul plecat în zori de zi cu luntrea proaspăt amestec de emoţie înfrânată şi de didacticism înduioşat ne
cătrănită, la turistul de apă? Grupările nu lipsesc. E o do­ farmecă şi aci: ,,Apa joacă un rol din ce în ce mai mare în
vadă că prefacerea a început. viaţa popoarelor şi trage tot mai greu în balanţa energiilor
In fruntea lor suntem datori să punem, prin vechime şi omeneşti. Câte ţări n’au dus lupte de veacuri ca să-şi deschi­
program de acţiune, Liga navală. îndărăt, ca la o remorcă dă o fereastră la mare. Noi, cari ne scăldăm picioarele în
sigură, se înşiră diferitele cluburi nautice şi aş aminti chiar apa Mării Negre, întârziem să ne bucurăm de binefacerile ei.
şi anumite societăţi de înot şi de vâslit. Fiind vorba de un ,.Marea a fost întotdeauna cea mai admirabilă şcoală pen­
mediu impropriu vieţii omeneşti, altminteri decât în specia­ tru educaţia poporului. In aerul sărat al Mării, care tăbă­
lizările de pe uscat, sportul se pierde mai uşor în turism, ceşte pielea şi oţeleşte voinţa, în faţa nestrămutatei puteri a
înotul şi canotajul pot să se desvolte până la o desăvârşire naturii, se formează omul de nădejde. De atâtea ori s’a zis
şi o slăbiciune exclusivă, dar nu rămân mai puţin întrupări că trebue să ne folosim şi noi de experienţa popoarelor mai
in acelaş timp ale turismului de apă. bătrâne, care nu s au mulţumit numai cu baniţa de grâu scos
Liga navală şi-a început lucrul ei, de lămurire şi d> în­ din brazda pământului arat. Trebue să ne avântăm cu în-
demn, încă înainte de răsboiu. De câţiva ani ea încearcă să drâsneală pe ape, zmulgând bogăţia din ghiarele valurilor.
şi-l organizeze mai potrivit vremurilor. Asociaţia şi-a depă­ ,,Noi, cari am izbutit în curs de jumătate de secol să ro­
şit marginile, mai mult militare, ale întâilor zile. Am fost manizăm complet navigaţia fluvială şi maritimă, azi când
martor nu numai al serbărilor fluviale sau maritime, din por­ prima dată ne aflăm în hotarele noastre etnice trebue cu
turi dunărene sau maritime, dar şi la conferinţe şi am citit orice sacrificii să îmbrăţişăm acea politică de apă, pe care o
publicaţii cari-i fac cinste. Credincioşii ideii, bătrâni lupi de prevăzuse geniul politic al marelui bărbat de Stat Mihalache
Mare, cum prinde tot mai mult termenul consfinţit, sau co­ Kogălniceanu : „Calea mântuirii noastre este Dunărea, spre
mandori de vapoare, de răsboiu şi de comerţ şi lume de cea­ marea largă deschisă tuturora”...
laltă, laică, pun la un loc foc şi pricepere, ca să deştepte pu­ „Numai aşa, noi Românii, ne vom îndeplini misiunea ce o
blicul. Sutele de kilometri de ţărm de Mare Neagră, de sub avem la răscrucea drumurilor mondiale, între Orient şi Oc­
Cetatea Albă până sub Ecrene, ca şi mult mai multele sute cident, aci unde mâna Domnului ne-a aşezat pe pământ”.
de kilometri de mare fluviu, al Dunării şi al Nistrului, sunt c Pildele despre ce fac vecini de-ai noştri, tot aşa de puţin
bogăţie de multe feluri şi de mulţi nebănuită. Formaţii mai sau mai puţin maritimi ‘decât noi, cum sunt Bulgarii, ne stau
mici, cum e un club nautic sau o asociaţie sportivă, se oste­ înaintea ochilor. Mi-aduc aminte de nişte drumuri pe Dună­
nesc alături pentru realizări practice locale şi înmănuncherea re, cu trecere de pe un mal pe altul, cu mulţi ani îndărăt.
bunăvoinţelor. Ele se ivesc în oraşe de apă şi caută să atragă Ceeace ne izbea era stăruinţa cu care oamenii încercau să se
spre frumuseţea lor cu totul aparte, pe călătorii dornici de lege de apă. In fiecare port de dincolo era o bae foarte
noutăţi şi să lege cât mai strâns pe membri de mediul în care căutată, ţărcuită din fluviu şi cu posibilităţi de înot. Bărci
trăesc. Brăila şi-a luat asupra-şi, pentru îndeplinirea întâiului străbăteau necontenit întinderile, într’o osteneală de braţe ri­
scop, pregătirea unor putinţe de popas şi adăpost pentru ex­ dicate şi lăsate parcă fără scop. Aşa-i găseam, aşa-i lăsam,
cursioniştii în Baltă sau în Deltă şi publicarea de afişe, de cu braţele goale, bronzaţi şi lucioşi de soare şi de năduşală,
prospecte şi de hărţi, iar pentru îndeplinirea celui de-al doi­ dar îndărătnici şi veseli. Erau mai ales soldaţi de marină, cu
lea, înfiinţarea unei şcoli de înot şi de vâslit şi a expediţiilor câte şase lopeţi, dar erau şi tineri, cari o făceau din convin­
cât mai dese de cunoaştere şi de împrietenire cu toată regiu­ gere şi de drag. Şi unde mai puneţi că ori unde poposeam şi
nea. Giurgiul a fost în stare să înjghebeze o plajă foarte întrebam, la Vidin ca şi la Lom, la Rahova, la Nicopol şi la
căutată, iar Balcicul să încerce echiparea unei cohorte de Turtucaia pescarii cei mai isteţi ai Dunării şi oamenii de apă
cercetaşi maritimi. crescuţi de secole cu ea erau Românii, aşezaţi pe malul dim­
Cei aproape o sută de mii de Români continentali, cari se potrivă. Ţara se pregătea şi se pregăteşte alături de ei pen­
îndreaptă în fiecare an spre ţărmul Mării, dela Budachi până tru viaţa proprie de apă. Din această hotărîre a ieşit Liga
la Batova, înseamnă un curent făcut. Cu el se poate lucra navală bulgară, cu sediu maritim la Varna şi sediu dunărean
mai departe, organizându-1 şi dându-i şi rosturi pe care astăzi la Rusciuc. Activitatea ei e din cele mai rodnice, pe teren
nu le are. întâia pornire spre Mare a fost la noi de curiozi­ practic, dar şi pe teren ştiinţific. In legătură deadreptul şi
tate, destul de puţin încrezătoare. Ea s’a schimbat mai târziu chiar prin ea sau numai în al doilea rând, s a înfiinţat o