Page 54 - 1931-05

C R O N I C A 2 9 9

[

In portul Constanţa, pe sub prova lui «Mircea»

şcoală măreaţă de pescari la Sozopol, cu scopul, spus răspicat vremuri, se găseşte în muzeul din Constantinopol, dar în Ro­
în regulament, de creştere a unei populaţii maritime bulgare în mânia nu e nici urmă. El s ar putea cere în vreun schimb
locul celei de ieri şi încă de azi, covârşitor turcă şi greacă. oarecare şi atunci, fireşte, când muzeul nostru ar începe.
Noi n’avem o asemenea şcoală. Ne mulţumim cu învăţătura Avem de curând un ministru al Turciei la Bucureşti, Subhi
şi isteţimea moştenită din tată în fiu a Turtucâenilor sau a Bei, fostul preşedinte al Căminelor culturale turceşti, literat
Lipovenilor şi Rusnecilor. Câţiva Greci şi Turci pe coasta subţire şi prieten al nostru şi al unei uniuni interbalcanice,
propriu zis maritimă îi întregesc. Din planurile de acum doi care ne-ar ajuta. Turismul de apă trebue ajutat şi cu mijloace
sau trei ani ale cooperativelor pescăreşti din Deltă, să de atragere mai înalte. Dela Histria până la Balele, pe toată
deschidă o şcoală la Catârleţ sau la Sfântu Gheorghe, nu s a coasta pământul a fost răscolit sau programatic şi stăruitor,
ales nimic. începutul de şcoală din Giurgiu, care a funcţio­ sau numai de încercare, iar pe toată această coastă n’am pu­
nat pentru agenţii serviciului pescăriilor, ceeace nu e rău, tut înjgheba un muzeu sau un lapidariu vrednic de numele
dar e altceva, s’a oprit şi el. Cine trece cu trenul spre Ra- lui, de trecutul măreţ al ţinutului şi de lumea care s ar strânge
madan vede pe ruinele vechii cetăţi turceşti arse de Mihai să-l vadă. Noroc, în schimb, că vom avea cele două rezer­
nişte săpături şi un cuptor de cărămizi. Se zice că din ele vaţii, cu caracter de parc naţional, dela pădurea Letca şi din
se va ridica odată clădirea şcoalei de pescărie, de atâţia din­ vecinătatea Caliacrei. Din convorbirile şi socotelile noastre,
tre noi dorită şi mereu pusă în discuţie. Când va sosi însă să scoatem la Balcic o revistă cu numele „Marea noastră”,
acest „odată”, nimeni nu poate spune. Tot prin Liga navală care să aibă tocmai programul titlului ei, nu s’a închegat încă
bulgară se face cercetarea ştiinţifică a Mării, cu ajutorul unui nimic. Trebue să ne mulţumim cu o publicaţie navală mai
vas olandez, care urmăreşte, între altele, curenţii de peşti, să- mult de caracter tehnic şi militar. Ar fi greşit să zicem că
rătura şi temperatura şi tot ceeace hidrografia, meteorologia toate rămân de făcut, dar, în tot cazul, foarte multe.
şi biologia din vecinătatea coastelor, oferă ca interes. Re­ Am încredere însă în drumeţii Mării, pe cari îi ştiu ini­
vista ei, „Marea Neagră”, iese regulat, cu îndoita trăsătură, moşi şi hotărâţi. De unul singur, în liga navală, în cluburi
a documentării obiective şi a propagandei. Dar mai sunt şi nautice, în asociaţii de sport sau în alte forme, ei nu se vor
alte scopuri, ca expoziţiile maritime ambulante, plimbate din lăsa odihnii şi vor căuta să facă ceeace au ajuns, cu stă­
oraş în oraş, subscrierea pentru un vas propriu, acţiunea a- ruinţe nu mai puţin grele şi poate mai îndelungate, drumeţii
supra tineretului, care duce la o adevărată mistică a Mării, muntelui. Marea stă înaintea lor, poleită de soare, şi îi chia-
tocmai potrivite, toate la un loc, să dea o părere despre câtă mă. Pânzele se deschid. Vântul intră în ele cântând. Zeiţa
străduinţă lăudabilă pun Bulgarii în urmărirea acestui gând. cea frumoasă, cu faţă de valuri, mamă de legende şi de bo­
La noi vorbind zilele trecute cu Jean Bart despre un muzeu găţii, stăpâneşte albastră orizontul. Cel căruia i s’a arătat
maritim, cu care suntem datori unui oraş cum e Constanţa, odată, în toată mândreţea ei, n o mai uită. Românii îşi pot
aflam că o „Elisabeta” în miniatură, cuirasatul nostru de pe descoperi, aci, aproape o nouă ţară.