Page 55 - 1931-05
P. 55
3 0 0 B O A B E D E G R Â U
Americanii Statelor Unite erau ca făcuţi, să înceapă şi
mai cu seamă să ducă până la capăt. Spaţiile mari şi felu
rimea de aspect geologic, vegetal şi animal veneau cu aju
torul lor dumnezeesc. Mii şi mii de hectare din pământul
american alcătuesc astăzi cele 21 de .rezervaţii”, administrate
de Serviciul Parcului Naţional din Ministerul de Interne,
şi cele 59 cunoscute mai mult cu numele de Monumente Na
ţionale. Intre ele se găsesc atâtea a căror faimă a ajuns până
la noi şi până la capătul pământului, Yellowstone, cu cei
mai mari şi mai numeroşi geyseri din lume şi cu vreo mie
de zimbri, Yosemite, Marele Canyon, Ruinele Aztecilor.
Parcuri şi Monumente Naţionale există, după cum sună
formula americană, „pentru folosul şi bucuria poporului”. Cel
mai vechiu „Izvoarele calde”, are acest caracter încă dela
începutul secolului trecut. Veniturile deadreptul, pe care le
Din Parcul Naţional Javorina (partea cehoslovacă) aduc, din taxe şi altele, erau în 1916 de aproape 30 de
milioane, iar în 1928 de peste 100 milioane de lei. Ameri
PARCURI NAŢIONALE. — In loc de o definiţie obiş
canii însă, pe lângă mândria îndreptăţită pentrucă le-au, se
nuită de două rânduri, reci ca liniile paralele pe care ar fi
bucură că sute de milioane de dolari rămân în ţară, în loc
aşezate, cine vrea, mai mult decât să afle, să vadă ce e un
să ia drumul Europei şi altor continente, prin toţi drumeţii
Parc Naţional, să deschidă cartea cu amintiri din America
naţionali atraşi să vadă minunile naturii americane.
a lui Jean Bart, marele nostru călător. Paginile mai învă
In Europa locurile de frumuseţe sau de interes ştiinţific
ţate, ale d-lui Al. Borza, profesorul dela Cluj şi directorul
şi omenesc, păstrate în starea în care sunt, se întâlnesc din
Grădinii Botanice de-acolo, i-ar da armătura ştiinţifică a
Scandinavia până în Italia şi din Spania până în Polonia.
subiectului. Prin ele se aude fâşiitul de frunzătură înaltă al
Una din cele mai mari dureri ale Poloniei, în urma invaziei
copacului din altă lume Sequoia Gigantea, sticlesc în co
armatelor roşii, a fost tocmai pierderea unor asemenea par
loane şi curcubee efemere geyserii, bubue cascadele, trec
curi, în care bizonii şi elanii de demult, stârpiţi din restul
uşoare căprioarele sau mugesc încet bizonii. Firea trăeşte
continentului, trăiau în voe. Dintre vecini. Cehoslovacii şi
nestricată de mâna omului, ca în zilele fără ceasornic să le
Polonezii lucrează cu o frumoasă însufleţire, pe creste de
măsoare, ale Raiului.
munţi, pe plaiuri şi lunci, pentru împodobirea ţărilor lor cu
Numele e în tot cazul ciudat şi local. Ceeace nu l-a îm
părţi de natură curată. Am văzut ce-au făcut din sus de
piedecat, ajutat de vâlva câştigată acasă şi apoi între
Morskie Oko în Tatra, în vestitul ţinut al Javorinei. Numai
streini, să se întindă în toate ţările şi în toate continentele.
Parcul naţional e propriu zis un parc natural, dragoste de de câţiva ani veşmântul vegetal şi populaţia de vietăţi s au
schimbat. Animalele mărunte sau sălbăticiunile mari se trag
oameni biblici, vis de botanişti, încântare de drumeţi. Gân
singure într'acolo, simţind că puşca şi mijloacele de distru
dul şi realizarea trebuiau să se nască într'o ţară de mari
gere ale omului nu le mai urmăresc. Natura şi-a intrat din
frumuseţi naturale, strimtate necontenit de înaintarea civi
lizaţiei. Spiritul de întreprindere şi mijloacele de tot felul nou în drepturi, supraveghiată din senin de sborul rotund
avute la îndemână, au fost uneltele. şi hieratic al vulturilor pleşuvi. Echipele de drumeţi se stre
coară printre jnepeni şi stânci, cu sfială, temători de o alu
necare, ca să nu pornească la vale grohotişul, sau de un
strigăt, ca să nu-şi lase culcuşul patrupedele sau aripatele
repezi.
La noi cuvintele „rezervaţie”, „parc şi monument natural”
au apărut în anii din urmă, chiar în discuţiile din jurul unui
proect de lege. Origina lor americană se vede foarte lesne,
dar lumea cea multă, care n o ştia, s a speriat. Avem astăzi
un număr destul de mare de rezervaţii şi o comisie de spe
cialişti care să le supravegheze şi să le ajute să ajungă
ceeace le spune numele. Mă gândesc la pădurea dela Letea,
de înfăţişare tropicală, cu pomi monumentali, curmee şi de
sişuri, aproape de bătaia valurilor Mării, la părţi din coasta
dintre Balcic şi Caliacra, la bucăţi ierboase din Bărăgan,
la colţuri cu capre negre din Carpaţi ; toate vor putea fi
scăpate de muchia toporului, de dinţişorii harnici ai oilor sau
de lăcomia hoţilor de vânat. Drumeţii trebue să le ştie, ei
Capră din Javorina cari le umblă cu iubire, şi să facă totul ca să le apere.