Page 56 - 1931-05

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —

Cum desleagă Statele Unite problema lor este încă în faza programelor uniforme şi a disciplinei
riguroase impuse de către corpul didactic, fără a se lua în
educaţiei poporului în regiunile agricole
consideraţie însuşirile individuale ale copiilor şi armonizarea
Problema primordială care preocupă fiecare naţiune în vieţii lor la complexitatea vieţei moderne.
momentul de faţă este coordonarea perfectă între desvolta-
Ca atare populaţia, aşa zisă interstiţialâ a regiunilor agri­
rea industriei şi socializarea vieţii şi a produselor agricole
cole, a rămas şi continuă a rămâne în urmă cu progresele
din lăuntrul hotarelor naţionale. Statele Unite în urma ulti­
ştiinţei, ale vieţii organizate, ale progresului social în gene­
mului recensământ din 1930 au constatat că populaţia lor ru­
ral, ale spiritului de cooperaţie şi de coordonare a sforţări­
rală împrăştiată pe ferme depărtate unele de altele, se ridică
lor impuse de către interdependenţa diviziunii muncii. Cau­
la circa 35.000.000. Această populaţie, după aprecierile
zele acestei întârzieri a populaţiei rurale sunt multiple. D-l
Profesorului Paul Monroe dela Columbia University, for­
Aron Sapiro, avocatul Asociaţiei Cooperative a Fermierilor,
mează chezăşia vieţii naţionale americane. Totuş ea este de­
la una din conferinţele anuale ale „Asociaţiei Americane
parte de a beneficia de avantagiile unei educaţii sistemati­
pentru Viaţa Rurală” *), admite printre factorii în­
zate urbane şi în deosebi de metodele utilizate în orientarea
târzierii : 1) Caracterul individualist al fermierului ameri­
profesională, în ceeace priveşte desvoltarea însuşirilor indi­
can şi lipsa spiritului de cooperaţie. Profesorul W. C. Bi-
viduale ale copilului. Educaţia rurală n’a profitat de inova­
gley, dela Teachers College, recunoaşte că factorul funda­
ţiile introduse în învăţământul primar de către filozoful pe­
mental este institutorul şi institutoarea rurală care nu cu­
dagog John Dewey şi colegul său profesorul Kilkpatrick, de
nosc mediul în care se duc, şi care nu au îndeajuns expe­
la Teachers College (din Columbia University), prin me­
rienţa vieţii, fiind în majoritate foarte tineri, între 21 şi 23
toda ideii centrale (project method) 1 ).
ani, pentru a putea da fermierilor sfaturile şi îndrumările de
Astfel populaţia rurală adultă din prezent resimte conse­
care au nevoe pentru educaţia copiilor lor. Profesorul O. G.
cinţele unui sistem educativ, care e de acum 20 de ani, near­
Brim, susţinând teza aceasta în urma experienţei avute cu
ticulat şi departe de a coordona educaţia teoretică cu pro­
foştii studenţi dela Universitatea Corneli, în Ithaca, New-
blemele practice ale vieţei agricole. Fermierii, şi în deosebi cei
York, relevează că numai 4% din profesorii trimişi în sec­
din Statele din „South” şi „Middle West”, izolaţi în fermele
ţiile agricole au educaţie adevărată. D-sa însă atrage atenţia
lor, au rămas afară de curentul educaţiei adulte şi al mişcării
asupra faptului că şi şcolile rurale sunt prost echipate şi că
colectiviste a muncitorilor industriali 2 ), iar educaţia copiilor
85% din ele sunt lipsite de mijloace pentru recreaţie. Nu este
mai puţin adevărat că în afară de aceşti factori cari contribue
*) Graţie acestei metode, învăţământul şcolastic pierde din
şi explică întârzierea şi conservatismul regiunilor agricole,
rigiditatea sa pentru a lua în consideraţie însuşirile indivi­
sunt şi anumite piedici inerente vieţii izolate între fermieri,
duale ale copiilor şi desvoltarea instinctelor şi a personalităţii
cum este de pildă impenetrabilitatea presei urbane în mediul
lor. Individualizând învăţământul ce urmăreşte vocaţia fie­
rural, raritatea bibliotecilor şi în special a bibliotecilor cu
cărui copil, făcând din el un element de forţă în viaţa so­
cărţi tratând despre interesele fermierilor. Aceste dezavan-
cială şi economică a grupului în care trăeşte, ea face din tagii tind a dispărea treptat cu radio, care câştigă zilnic te­
şcoala primară o instituţie pentru copii în vederea pregătirii
ren în răspândirea sa printre fermieri. Vina cea mai serioa­
lor pentru o adaptare armonioasă la mediul economico-so-
să poate a întârzierii populaţiei rurale revine totuş educaţiei
cial, unde îşi vor desfăşura activitatea.
antebelice a Colegiilor de Agricultură, care nu s’au ocupat
2 ) De 30 de ani sindicatele industriale, prin viaţa lor colec­
în deajuns cu socializarea vieţii fermierilor şi cu crearea opi­
tivă, au isbutit să alimenteze curentul educaţiei adulţilor care
niei publice sau a unui curent printre ei pentru coordonarea
în forţa sa covârşitoare atrage inteligenţele vii ale muncitorilor
vieţii lor izolate în districtele rurale cu viaţa accelerată a
la desbateri asupra chestiunilor politice, la discuţii literare,
oraşelor.
la întruniri culturale, etc., susţinyte de Federaţia Americană
Luând cunoştinţă de această lacună Guvernul Federal a
a Muncitorilor. Năzuinţele idealiştilor socialişti şi ale munci­
luat măsurile necesare. Din 1917, prin promulgarea Legii
torilor conştienţi de potenţialităţile lor în ceeace priveşte a-
Smith Hughes Act, a încercat să remedieze situaţia fermie­
chiziţia culturii burgheze, au fost încoronate de succes când
rilor, înfiinţând cursuri pentru agricultori (vocational Edu-
în 1922 lucrătorii au reuşit să creeze Colegiul Brookwood,
la Katonah, New-York, unde fiecare lucrător doritor de cul­ cation). Fără a încălca libertăţile fiecărui Stat din Uniunea
Americană, Congresul, profitând de clauza „ajutor Federal
tură superioară se poate retrage pentru 6 luni sau un an,
pentru educaţie, care figurează în Constituţia Americană
pentru a adânci cunoştinţele sale şubrede asupra organizării
chiar din 1785, şi fără a exercita un control asupra autono­
societăţii, producţiei, comerţului, administraţiei Statului, etc.
miei fiecărui Stat a izbutit să voteze în bugetul său prin
Astfel de Colegii înfiinţate şi susţinute exclusiv cu mijloacele
Smith-Towner Bill, din 1918, o sumă de 100.000.000 dollari
proprii ale muncitorilor, fac dovadă că mişcarea educaţiei
anual pentru:
poporului în Statele Unite nu este o mişcare artificială su-
pra impusă de către organele administrative superioare, ci
că este o necesitate vitală provenită din dorinţa pe care o *) American Country Association, înfiinţată în 1918 pentru
resimte lucrătorul din cetatea uriaşe industrială, de a se ţine a socializa viaţa rurală şi a desvolta posibilităţile culturale
la punct cu evoluţia progresului social. ale populaţiei agricole.