Page 59 - 1931-05

304 B O A B E D E G R Â U

studiind nevoile lor şi îndrumând pe mame şi pe fete spre muncii şi ale sănătăţii de care se ocupă Liga Naţiunilor, pro­
viaţa în aer liber şi spre ocupaţii în mediul rural. fesorul E. L. Morgan, de la Universitatea Missouri, propune
Problema socializării fermierilor este strâns legată cu or­ ca atât Universitatea, cât şi Şcolile Normale şi Liceele să
ganizaţia rurală. Sociologii americani o studiază de mai mult reorganizeze cursuri speciale complementare, sau de exten
de 30 de ani, încercând a găsi mijloacele necesare pentru a siune, care ar permite conducătorilor rurali să-şi deschidă
desvolta opinia publică în regiunile rurale, prin îndrumarea orizontul şi lumea cunoştinţelor limitate pentru a intra în
presei rurale şi a conducătorilor locali, cari pun în mişcare concertul activităţilor internaţionale, şi a vedea fiecare pro­
curentele de opinie printre agricultori. Colegiul de Agricul­ blemă din viaţa zilnică sub lumina interdependenţei naţiuni­
tură al Statului North Carolina, la Raleigh, sub imboldul lor şi a popoarelor, a solidarităţii populaţiilor urbane şi ru­
Profesorului C. C. Taylor, a întreprins studiul monografic rale.
al presei rurale din North Carolina şi a întrunit şi multe date Provincialismul fermierilor şi al locuitorilor din regiuni a-
statistice relativ la presa rurală din Statele Unite. Astfel, gricole şi din oraşe sub 20.000 locuitori, este inamicul cel mai
după cifrele profesorului C. C. Taylor există 14.602 jur­ înverşunat al progresului social în regiunile agricole. In ciu­
nale săptămânale în Statele Unite, care deservesc interesele da tuturor sforţărilor, atât ale guvernelor de Stat prin Cole­
populaţiei rurale, cu o circulaţie de 15.000.000 exemplare pe giile Agricole de Stat cât şi ale Guvernului Federal, ale tu­
săptămână. Aceste jurnale sunt în curent cu toată mişcarea turor organizaţiilor care se ocupă în deosebi de socializarea
naţională şi internaţională politică, dar se ocupă în special fermierilor şi vieţii rurale, fermierii Americani nu au ajuns
cu: producţia agricolă tehnică, cu desfacerea produselor, cu încă la capătul acestor sforţări. Promotorii Educaţiei adulte
târgurile, cu chestiuni de civism, de cooperaţie, de politică printre fermieri consideră că sunt încă multe deziderate de
internă, în fine de cinematograf. Articolele lor de bază, după realizat în domeniul ameliorării condiţiilor generale. Preşe­
aprecierea Profesorului Taylor, ocupă 1% din spaţiul to­ dintele Asociaţiei Americane pentru Viaţa Rurală, D-l Dr.
tal al acestor gazete săptămânale. Ar fi de dorit ca articolele Kenyon L. Butterfied a relevat că sforţările foarte lăudabile
de bază să ocupe un spaţiu din ce în ce mai mare, şi să pre­ ale Guvernului Federal şi ale Statelor trebue să fie secun­
zinte toate problemele în faza lor internaţională. Căci cu date şi de iniţiativa particulară, care ar trebui să desvolte :
toată aparenţa de perfectă organizaţie, presa rurală este de­ 1) Cluburi de Agricultori, care să fie guvernate prin pro­
parte de a corespunde cu toate nevoile agricultorilor moderni. priile lor forţe şi susţinute cu mijloace proprii;
Problemele lor iau din ce în ce o înfăţişare internaţională pe 2) Cursurile de Extensiune Universitară precum şi con­
măsură ce desfacerea produselor agricole devine o chestiune solidarea cursurilor pentru adulţi şi în fine,
mondială. Necesitatea de a interesa pe fermierii Americani în 3) mentalitatea internaţională a fermierului, printr o fami­
problemele mondiale ale agriculturii şi ale ameliorării vieţii liarizare cu problemele sociale, religioase, economice, cultu­
populaţei rurale din alte ţări, trebue să oblige pe conducă­ rale ale tuturor naţiunilor.
torii Presei rurale să răspândească succesele agricultorilor Numai astfel s ar putea complecta educaţia insuficientă a
de peste Ocean, din Danemarca, din Australia, din Noua generaţiilor adulte de agricultori, interesându-le nu numai în
Zelandă, şi chiar din Vechea Europă. Aceasta cel puţin este problemele vitale direct legate cu lupta pentru viaţă, dar şi
opinia Profesorului Lindeman, sociologul care şi-a făcut o in desvoltarea culturii naţionale şi internaţionale.
reputaţie mondială în chestiunile de sociologie rurală. Pentru
a introduce o notă internaţională în viaţa individuală a fer­ CRISTINA GALITZI
mierilor, pentru a-i interesa în probleme internaţionale ale

Circ pentru copii schilozi, la New-York