Page 6 - 1931-05

248 B O A B E D E G R Â U

Cepse din Ţara Haţegului
să se însărcineze cu lucrările de restaurare şi de pele Carol sau Ministerul Artelor. îmbucurătoare
prefacere. Propunerea a fost primită cu atât mai rămân înţelegerea şi sprijinul pe care Muzeul în­
mult cu cât între clădirile puse la alegere se găsise totdeauna le-a găsit la Ministrul de pe vremuri al
una în apropierea drumului către gară şi nu numai Cultelor şi Artelor, d-1 Al. Lapedatu, fie la perso­
cu destul de mari şi luminoase încăperi potrivite nalităţi ca profesorii : Iorga, Racovitză, Puşcariu şi
unei expoziţii, dar şi cu un întins loc neclădit în Vâlsan. Din nenorocire însă trecerea, cu prilejul
spate pe care se putea înfiinţa o secţie de muzeu în inaugurării, a Muzeului din proprietatea Fundaţiei
aer liber. Lucrările de restaurare au început în vara în aceea a Statului, n’a însemnat şi o trecere în bu­
anului 1925, iar mutarea s’a putut face chiar la get, cu toate înlesnirile care ar fi trebuit să decurgă.
sfârşitul aceluiaş an. Cu puţin înainte Muzeul se Muzeul a fost nevoit să trăiască şi mai departe cu
îmbogăţise cu două preţioase colecţii : frumoasa co­ nesiguranţa întâmplătoarelor subvenţii. Abia la în­
lecţie de cusături bănăţene a doamnei Baciu din ceputul anului acesta, prin urmare după şapte ani de
Lugoj şi însemnata colecţie internaţională a răpo­ sbucium, Muzeul a izbutit pentru întâia oară să fie
satului învăţat român Murgoci. In acelaş an s’a fă­ pus, deşi cu o sumă modestă, în bugetul Statului şi
cut şi o nouă călătorie de studiu în Maramureş şi e de nădăjduit că epoca lui de suferinţă a căpătat
în Basinul Beiuş. Pentru organizarea acţiunii de o definitivă încheere.
scăpare a materialului etnografic într'un fel şi mai Lipsa tot mai simţită de mijloace băneşti cores­
stăruitor, s au înfiinţat în ţară încă două agenţii, punzătoare s a văzut dela 1926 încoace şi în nepu­
una la Lugoj şi alta la Beiuş, şi s au trimis în toate tinţa trimiterii programatice de expediţii de cerce­
părţile foi de lămurire, scrise anume pentru cărtu­ tare. Abia în vara 1928 şi datorită sprijinului măreţ
rarii satelor. Pe când însă ambele alcătuiri de aju­ din partea Fundaţiei Regele Ferdinand a fost cu
tor, datorită mai cu seamă conducătoarelor lor putinţă să se pună în sfârşit din nou la cale o călă­
foarte bune, au făcut un lucru de mare folos, în­ torie de cercetare. Ea s’a făcut timp de trei luni în
demnurile prin foile de lămurire n’au avut nicio Munţii Apuseni, în ţinutul Bistriţei, al celor două
urmare. Târnave, al Sibiului şi al Făgăraşului. In 1929 s’a
Lucrările de mutare şi de mărire ale Muzeului şi făcut o nouă călătorie în ţinutul Braşovului.
mai cu seamă pregătirile deschiderii au cerut neapă­ Dar anul 1929 are însemnătatea unei date aparte,
rat sporirea personalului. Dacă până acum direcţia mai ales prin dobândirea terenului de 130 jugăre
s’a mulţumit cu un singur ajutor, de aci înainte a- pentru o nouă secţie în aer liber a Muzeului, la
ături de secretar au apărut un custode şi un con­ punctul numit Hoia, din Cluj. Ea deschide noui
servator şi puţin mai târziu şi un colaborator ştiin­ perspective Muzeului Etnografic al Ardealului şi îi
ţific. Astfel Muzeul a putut fi deschis în Iunie 1927 dă o însemnătate internaţională.
şi s’a bucurat de recunoaşterea tuturor cercurilor Una din problemele cele mai grele pe care di­
competinte. recţia avea s’o deslege la intrarea în noua clădire,
Puţini ştiau însă câtă jertfă se cheltuise în aceşti era întrebuinţarea cât mai potrivită a spaţiului des­
ani ca să se poată ajunge la punerea pe picioare a tul de mărginit. Era vorba de trei încăperi de ex­
acestui aşezământ. In toţi cei cinci ani existenţa poziţie cu o suprafaţă numai de 278 m. p. faţă cu
Muzeului n’a fost pusă la adăpostul unui buget ho- un material de peste 10.000 obiecte, şi mai era vor­
tărît, ci a trăit numai din subvenţiile, dependente ba de trei mici odăi de lucru, din care una trebuia
de împrejurările în care se aflau Fundaţia Princi­ să adăpostească seminarul universitar pentru etno-

Caucuri de apă dela Pădureni