Page 9 - 1931-05
P. 9

L. NETOLICZKA : MUZEUL ARDEALULUI                               251

















































                        Covor din Maramureş                Ţărancă din Lunca Cernei, Ţara Haţegului, de Penis Galloway

          aceasta  vechimea,  şi  două  exemplare  mai  noui  tot   nemaiputând  fi  astfel  studiate  în  formele  lor  vii.
          din  Poiana,  un  Sf.  Gheorghe  şi  un  Sf.  Nicolae,  care   Amintim  în  legătură  cu  aceasta  numai  tehnica
          se  deosibesc  prin  linii  libere  şi  uşoare  şi  printr’o   noastră  primitivă  de  tors  şi  ţesut,  uneltele  vechi  de
          tehnică de întâia mână.                          râşnirea grăunţelor şi de pregătirea mâncării ş. a.
            De  cele  două  părţi  ale  intrării  principale  ale  ves­  Pe  când  în  vestibul  obiectele  uşor  de  spart  ale
          tibulului  se  găsesc  două  coloane  cu  tablouri  mişcă­  artei  olăritului  se  găsesc  aproape  toate  sub  sticlă,
          toare,  unele  cu  ţesături  şi  cusături  româneşti,  iar   lucrurile  din  sala  a  doua,  cu  mult  mai  rezistente,
          celelalte,  cu  foarte  cunoscutele  cusături  în  cruce  să  *   fiind  în  mare  parte  de  lemn,  fier,  oase,  scoarţă  de
          seşti şi cusăturile ungureşti numite „irâsos”.   copac,  sunt  aşezate  liber,  parte  pe  piedestale  în  lun­
            Dacă  această  întâie  sală  cu  bucăţile  vesel  colo­  gul  pereţilor,  parte  în  dispozitive  în  formă  de  T,
          rate  ale  artei  populare  lasă  asupra  publicului  mare   care,  la  fel  cu  piedestalele,  sunt  căptuşite  cu  pânză
          o mai tare impresie, a doua sală pune însă sub ochii   de culoare sură.
          specialistului  şi  ai  cercetătorului  un  material  dintre   întâia  jumătate  a  sălii  este  închinată  îndeletnici­
          cele  mai  interesante.  Căci  oricât  ar  fi  de  înalt  locul   rilor  vii  :  plugărie,  vânătoare,  pescuit,  creşterea  vi­
          României  în  arta  populară,  ceeace  a  împins-o  să  se   telor  şi  păstorit.  Toate  ramurile  din  fiecare  înde­
          îndeletnicească  până  acum  mai  mult  cu  aceasta  d^-   letnicire  alcătuiesc  o  grupă  de  sine  stătătoare  care,
          cât  cu  celelalte  ramuri  ale  etnografiei,  ea  rămâne   ca  toate  celelalte  grupe  ale  sălii,  sunt  întregite  de
          una  din  cele  mai  însemnate  şi  bogate  în  perspective   diapozitive  aşezate  la  ferestre.  Aceste  diapozitive,
          ţări  ale  Europei,  mai  cu  seamă  din  punctul  de  ve­  lucrate  toate  după  fotografii  originale,  proprietatea
          dere  al  culturii  materiale  specifice.  E  destul  să  spu­  Muzeului,  nu  numai  că  arată  fiecare  obiect  în  felul
          nem  că  la  noi  se  mai  găsesc  în  viaţă  trepte  de  cul­  cum  se  întrebuinţează,  dar  deschid  şi  o  privire  în
          tură,  ajunse  de  mult  preistorice  în  ţările  apusene,  şi  mediul geografic şi cultural, aşa încât vizitatorul are
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14