Page 16 - 1932-07

FR. REBHUHN: GRĂDINILE BUCUREŞTIULUI 269

cum se găseşte în lungul unui cot de mal al Dâm- anotimp, din mâna harnică a grădinarilor, şi e o
boviţei, cu ape care se revarsă şi cu izvoare sub­ adevărată vedenie albă, sub zăpadă, din mâna de
terane care chiamă vegetaţia şi păsăretul. Numele artist a iernii. E ca un miez înflorit al oraşului,
vorbeşte de acel tehnician al apei, fântânarul de pe ca o inimă care trimete valuri de miresme şi de
vremuri cu caftan de breaslă turcească şi cu în­ răcoare în tot organismul mişunător al Bucu-
sărcinare să poarte grija «curgerii şi scurgerii» reştiului.
apelor, cum se zicea atunci serviciului de alimen­ Altă grădină, foarte nouă faţă de Cişmigiu şi
tare cu apă şi de canalizare. un fel de « grădină dintr’o iarnă », e Parcul Carol.
In zilele noastre Cişmigiul se află strimtorat El n'are fiinţă decât din 1906, anul vestit al Marii
de tot felul de clădiri înalte, cu care luptă mai Expoziţii. Sunt destui dintre noi cari pot încă
cu seamă plopii monumentali. Ce-a pierdut pe vedea cu ochii minţii malul neregulat pe care
margini, câştigă însă cu prisosinţă înăuntru. Pa­ păşteau bivoli, câmpia cu gropi şi cu băltoace,
jişti lineare, cu flori de sezon, cu ulcioare îmbră­ plopii argintii de pe şoseaua 11 Iunie şi din jurul
cate în verdeaţă şi cu odihnitoare perspective, sau Fântânii cantacuzineşti, zarea de vii de pe dealuri.
alei cotite şi umbroase, cu câte un bust de bronz Din tot acest loc părăsit râvna şi gustul doctorului
sau cu o statue de marmoră pe fondul unui hemi- Istrati au făcut numai în câteva luni minunea
ciclu negru de brazi sau al unei măguri a vră­ care se vede. E ca o lecţie de ceeace se poate
biilor, drumuri cu trandafiri agăţători sau rotonde ajunge, cu aceeaş stăruinţă şi pricepere, într'o
cu coloane împletite în iederi şi curmee, ca nişte vreme când Bucureştiul, crescut peste orice aş­
teatre antice horticole, hăţişuri aproape sălbatice teptări, are nevoie nu numai ca de o podoabă,
de pomi bătrâni sau lacul cu avuz pulverizat şi dar ca de mari plămâni verzi de împrospătare a
cu bărci, cu nuferi şi cu lotuşi, fac din Cişmigiu aerului îmbâcsit pe care îl răsuflă, de tot mai
un colţ de parc englez alături de o grădină româ­ multe asemenea parcuri şi grădini. Cişmigiul el
nească din cele mai pline de farmec şi mai carac­ însuş a avut mari îmbunătăţiri de pe urma unei
teristice pe care le avem. El se înnoeşte cu fiecare expoziţii de-acum vreo patruzeci de ani, de când

:

Aleea cea mare din grădina Cişmigiu Fotoglob