Page 16 - 1932-07
P. 16

FR. REBHUHN: GRĂDINILE BUCUREŞTIULUI                              269


         cum  se  găseşte  în  lungul  unui  cot  de  mal  al  Dâm-   anotimp,  din  mâna  harnică  a  grădinarilor,  şi  e  o
         boviţei,  cu  ape  care  se  revarsă  şi  cu  izvoare  sub­  adevărată  vedenie  albă,  sub  zăpadă,  din  mâna  de
         terane  care  chiamă  vegetaţia  şi  păsăretul.  Numele   artist  a  iernii.  E  ca  un  miez  înflorit  al  oraşului,
         vorbeşte de acel tehnician al apei, fântânarul de pe   ca  o  inimă  care  trimete  valuri  de  miresme  şi  de
         vremuri  cu  caftan  de  breaslă  turcească  şi  cu  în­  răcoare  în  tot  organismul  mişunător  al  Bucu-
         sărcinare  să  poarte  grija  «curgerii  şi  scurgerii»   reştiului.
         apelor,  cum  se  zicea  atunci  serviciului  de  alimen­  Altă  grădină,  foarte  nouă  faţă  de  Cişmigiu  şi
         tare cu apă şi de canalizare.                    un  fel  de  «  grădină  dintr’o  iarnă  »,  e  Parcul  Carol.
            In  zilele  noastre  Cişmigiul  se  află  strimtorat   El  n'are  fiinţă  decât  din  1906,  anul  vestit  al  Marii
         de  tot  felul  de  clădiri  înalte,  cu  care  luptă  mai   Expoziţii.  Sunt  destui  dintre  noi  cari  pot  încă
          cu  seamă  plopii  monumentali.  Ce-a  pierdut  pe   vedea  cu  ochii  minţii  malul  neregulat  pe  care
         margini,  câştigă  însă  cu  prisosinţă  înăuntru.  Pa­  păşteau  bivoli,  câmpia  cu  gropi  şi  cu  băltoace,
         jişti  lineare,  cu  flori  de  sezon,  cu  ulcioare  îmbră­  plopii  argintii  de  pe  şoseaua  11  Iunie  şi  din  jurul
         cate  în  verdeaţă  şi  cu  odihnitoare  perspective,  sau   Fântânii  cantacuzineşti,  zarea  de  vii  de  pe  dealuri.
          alei  cotite  şi  umbroase,  cu  câte  un  bust  de  bronz   Din  tot  acest  loc  părăsit  râvna  şi  gustul  doctorului
         sau  cu  o  statue  de  marmoră  pe  fondul  unui  hemi-   Istrati  au  făcut  numai  în  câteva  luni  minunea
          ciclu  negru  de  brazi  sau  al  unei  măguri  a  vră­  care  se  vede.  E  ca  o  lecţie  de  ceeace  se  poate
         biilor,  drumuri  cu  trandafiri  agăţători  sau  rotonde   ajunge,  cu  aceeaş  stăruinţă  şi  pricepere,  într'o
         cu  coloane  împletite  în  iederi  şi  curmee,  ca  nişte   vreme  când  Bucureştiul,  crescut  peste  orice  aş­
         teatre  antice  horticole,  hăţişuri  aproape  sălbatice   teptări,  are  nevoie  nu  numai  ca  de  o  podoabă,
         de  pomi  bătrâni  sau  lacul  cu  avuz  pulverizat  şi   dar  ca  de  mari  plămâni  verzi  de  împrospătare  a
          cu  bărci,  cu  nuferi  şi  cu  lotuşi,  fac  din  Cişmigiu   aerului  îmbâcsit  pe  care  îl  răsuflă,  de  tot  mai
         un  colţ  de  parc  englez  alături  de  o  grădină  româ­  multe  asemenea  parcuri  şi  grădini.  Cişmigiul  el
         nească  din  cele  mai  pline  de  farmec  şi  mai  carac­  însuş  a  avut  mari  îmbunătăţiri  de  pe  urma  unei
         teristice  pe  care  le  avem.  El  se  înnoeşte  cu  fiecare  expoziţii de-acum vreo patruzeci de ani, de când









































                          :

                                           Aleea cea mare din grădina Cişmigiu                   Fotoglob
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21