Page 22 - 1932-07
P. 22

FR. REBHUHN: GRĂDINILE BUCUREŞTIULUI                              2 7 5

          Cum au rezolvat oraşele americane şi ale altor   vinţele şi mai cu seamă în ce priveşte alcătuirea
        State problema spaţiurilor libere?              oraşelor.
          După o statistică a d-lui Ing. Dr. Martin Wag-   Pajiştile  de  verdeaţă  după  sistemul  adoptat  în
        ner următoarele oraşe au                        planurile  alăturate  din  Londra  şi  Paris,  ar  fi  pentru
          Los-Angeles, 15 mp. de spaţiuri libere de om  Bucureşti  o  mare  greşeală;  şi  în  aceste  oraşe  se
          Chicago . .  40  »   »    »      »    »   »    caută acum a se îndrepta.
          Philadelphia  13  »  »    »      »    »   »      Clima  ţării  noastre  vrea  pajişti  după  planul  ela­
          New-York .  36   »   »    »      »    »   »   borat  de  mine  încă  din  1927,  care  cuprinde  în
          Berlin . . .  66  »  »    »      »    »   »   linii  fundamentale  avantajele  planurilor  alăturate.
          Dacă  socotim  că  Bucureştiul  are,  împreună  cu   Mai  avem  din  fericire  încă  destul  loc  liber  ca  să
        vecinătăţile  imediate,  1.000.000  de  locuitori,  nu   putem crea plantaţii după sistemul american.
                         l m
        revine de om decât /  P*
                         2
          Dacă în planul de sistematizare
        al  oraşului  Bucureşti  s’ar  preve­
        dea  şi  hotărî  prin  lege  spaţiurile
        libere  din  alăturatul  plan,  s’ar
        obţine următorul rezultat:
          5269  Hectare  2250  mp.  spaţiuri
        radiale ;
          2005  Hectare  7500  mp.  cen­
        tură de parcuri;
          9637  Hectare  1124  mp.  cen­
        tură de păduri;
          67  Hectare  9126  mp.  spaţiuri
        libere exeistente actualmente.
          Total  17.000  Hectare  20.000
        mp.
          Ca  să  corespundem  actualelor
        cerinţe ar trebui să avem cel puţin
        46 m.p. de spaţiuri libere de om.
          Cu  spaţiuri  libere  de  10.000  ha
        numărul  locuitorilor  oraşului  no­
        stru  ar  putea  c r e ş t e   până  la
        3.700.000  şi  am  sta  în  f r u n t e a
        împărţirii  ideale  a  tuturor  ora­
        şelor.
          Mulţi  din  cititorii  acestor  rân­
        duri  se  vor  gândi  de  sigur  că  am
        pus  multă  fantezie  în  elaborarea
        şi prezentarea acestui plan al unei
        sistematizări  a  Bucureştiului,  care
        din  motive  financiare  şi  altele  nu
        se  vor  putea  realiza.  Insă  dacă
        ne  apropiem  cu  vederi  strimte  de
        planul  de  sistematizare,  nu  luăm
        în seamă păreri care prevăd lucruri
        în  viitor  şi  nici  n'avem  curajul
        să  hotărîm  prin  legi  speciale  cele
        ce  vor  fi  de  folos  şi  vor  con­
        tribui  la  binele  urmaşilor,  atunci
        vom  lăsa  copiilor  noştri  o  moşte­
        nire  care  le  va  amărî  viaţa  şi  va
        mai  avea  şi  multe  urmări  foarte
        rele. Acum mai e timp, dar suntem
        în ultimul ceas.                                         Alee din Cişmigiu      Foto Stelian Petrescu
          Să nu ia nimeni acestea ca nişte
        planuri ale unui iluzionist; cine le-ar citi peste 50   Suprafaţa  Bucureştiului  până  la  linia  de  forturi
        ani, mi-ar da dreptate, fiindcă mergem spre o vreme   are 37.000 ha.
        care are din ce în ce mai mari cerinţe în toate pri­  Dacă socotim 100.000 locuitori pe hectar, vedem
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27