Page 48 - 1932-07
P. 48
C R O N I C A 3 0 1
proprie publici lucrările membrilor sau ale altor scriitori o parte se inund fostele şanţuri ale castelului, astăzi imbri
unguri din Transilvania cari-i tnmit manuscrisele. Ies in cate cu iarbă, iar dincolo se prăbuşeşte râpa spre Mureş,
felul acesta până la două volume pe luni, intr’un tiraj de cel care coteşte măreţ dedesupt pe după pintenul de deal înalt
de o sută de metri. Stejari uriaşi multicentenari aruncă umbră.
puţin o mie de exemplare, desfăcut dinainte prin subscriere.
Asociaţiei de edituri ii corespunde un fel de asociaţie a ci Dela un loc parcul se opreşte pe nebăgate de seamă şi începe
titorilor, care-i asigură in cea mai mare parte existenţa, ma codrul. Aleile în loc să mai fie măturate simt acoperite de
terială şi spirituală. Atăt cuprinsul cit şi forma grafică a tipă
riturilor Heliconului se deosebesc prmtr’un gust sigur. Cine Von Toplita ffilirt die Hauptlinie weiter im Tal
a avut in mână numai unul din cele mai noui volume, tra dos Mureş in westlicher Rlcbtung. inimer parnllel
zur Chaussee und zum Lauf dos Flusses. an eini-
ducerea cu desene de Demian a Mioriţei şi a altor bucăţi
gen be>clieidenen Sommorfrisohen (Răştolita. Sa-
din poezia noastră populară, de Emeric Kadir, decorat de lard. Deda and Distra) und ar. on Siige-
curând mai ales pentru aceasta cu Meritul Cultural, imi di worken vorbei. Von Deda-Itistra aus knnn die Be-
numaidecât dreptate. Volumaşul despre satul Călăţele al lui steigung des Dealul Bistrci. des Pornii Calului
und anderer Bergspitzen des Căliman-Gcbirges.
Koş, cu desene in colori de mâna acestui înzestrat arhitect
welehes das Mureş Tal nach Norden hin absohliesst.
şi artist în multe ramuri, intre care trebue aşezată şi aceea a erfolgen.
bunătăţii de inimă, e încă o dovadă. Iată, din lucrările gazdei, Ilinter Deda weitet sieh das Mureş-Tal. dor
Fluss» die Lnndstrasse und die Bahnstrecke neh-
tânărul baron Ianoş Kemeny, din neamul cronicarului care
men siidliche Ricbtung. An dor auch aus Volks-
a scris despre Mihai Viteazul, volumul in care zugrăveşte
liodem benihmten Burg „Leinykavâr” (Miidchen-
surea de spirit a Ungurului dela ţară din Transilvania după sehloss) und am ivundervollen Kastell des Barons
război, năucit de tot felul de gânduri şi de îndeletniciri oră .lohann Kemeny mit seinen eharakteristisclien
şeneşti, până descopere in cele din urmă din nou drumul fiinf Turmon vorbei, geht die Fahrt-zu Tale.
In diesem Kastell fand 1926 eine Zusammenkunft
îndărăt spre brazdă. Tiparul e aerisit şi din când in când
jutiger siebenbiirgisch - ungarischer Schriftsteller
un desen din câteva linii de cărbune acopere o pagină în statt. die zur (iriindung der literarischen Vereini-
treagă, vedenie neaşteptată şi de-adreptul spre lumea aevea. gung und dor Zeitschrift „Erdelyi Helikon“ fiihrte.
II răsfoesc rezemat de biblioteca plină de volume frumos Cm die Zeitschrift gruppiereu sich folgende re-
legate, fie copii de cronici din vremea bătrână, fie publicaţii
ale Heliconului, pe când la masa din mijloc joacă ping-pong
o tânără care s’a descălţat dc pantofi ca să se mişte mai uşor
in ciorapii ei de mătase, şi un scriitor care n'are ochi decât
pentru mingea minusculă a bietului tennis dc interior.
In Călăuza României, abiâ apărută şi pe care am adus-o
cu mine ca s'o arăt colegilor unguri, * Reisefuhrer durch Ru-
mănien », de Alexandru Cicio Pop şi Zoltin Nemeth, găsim
la pagina 400 următorul pasaj, pe care il citim împreună,
in cadrul de-acolo şi aproape cu toţi cei amintiţi, dar şi cu
mulţi alţii lăsaţi de o parte: După Deda, valea Mureşului
se lărgeşte şi răul, şoseaua şi calea ferată o apucă spre Mia
zăzi. Drumul merge pe lângă cetatea cunoscută din cântece
populare « Leinykavir • (Cetatea fetelor) şi pe lângâ minu
natul castel al baronului Ianoş Kemeny, cu cele and turnuri
caracteristice.
In acest castel s’a ţinut in 1926 o adunare de tineri scriitori
unguri ardeleni, care a dus la înfiinţarea societăţii şi revistei
literare • Erdelyi Helikon •.
In jurul revista se grupează următorii scriitori reprezen Kaotrll df» Baron* Kemeny hei Maronvecs Koto-Prrs*
tativi: autorul, prea de timpuriu mort, al romanului « Mă
400
năstirea neagră *, Aladăr Kuncz, contele Nicolae Binffy,
O pagină din «Reisefuhrer durch Ruminien*
poetul Ludovic Aprily, Ianoş Bartalis, un poet al sufletului
popular sâcuiesc, romancierul Erno Ligeti, baronul Ianoş frunze. Desişul incepe să aibă o viaţă a lui, nevăzută, care se
Kemeny, Geza Tibery, Mana Bcrde, Remenyi, Tamissy poate să fie pas ferit de fiare. De-acolo a ieşit la una din şe
Rodeon, Marcovia, autorul romanului « Garnizoana siberiana », dinţe un cerb inrămurat şi s’a oprit in aşteptare, la zece paşi
care a câştigat cu el o faimă universală, dramaturgul Alexandru de bănci. S'a făcut in cinstea lui o pauză de nemişcare şi de
Hunyadi, publicistul Emeric Kidir şi alţii». tăcere de un minut, după care cerbul a rupt-o fără pricină
După Cetatea Fetelor sosiseră chiar cu două zile inainte la fugă, iar discuţia s’a reluat. Intre scriitori sunt şi vânători,
nişte turişti internaţionali, cari căutau, cu Călăuza in mână, cari pleacă inainte de zori cu puşca. Mirarea, jertfa şi eroismul
mina cu nume atât de tainic. Ea nu e decât o datină, de fior lor au fost de două ori mai mari, dar adunările Heliconului
şi de cântec popular, şi n’a lăsat nia un colţ de cărămidă s’au îmbogăţit cu un episod de baladă. In fiecare an partici
in urmă. Călăuza trebuie îndreptată. In schimb, sunt per panţii la adunare vor întoarce capul fără voie după oaspele
sonagii noui şi atracţii cari ei i-au scăpat. Poeţii dela Helicon de odinioară. Vorba lozincii dela poartă, păstrată până astăzi
işi ţin şedinţele de obicei pe mai multe bând din parc. De in literele ei romane de piatră: Fata invemunt viam. Ursita
