Page 53 - 1932-07
P. 53
306 B O A B E D E G R Â U
Miron Costin nici nu se găseşte bine in aceă lume romantică, să circule pentru completare, recensământul, prin cei 57.000
unde e la el acasă un Neculce. Unul e mai mult junimist, pe când de recenzori ai săi şi sunt luate din borderourile recapitula
celălalt mai mult sămănătorist, document, critică, adăncire in tive întocmite de aceştia. Buletinul de clădiri şi locuinţe apare
sine şi înţelegere peste hotarele obişnuite, alături de povestire de in coloana: Clădiri; Lista de gospodării in coloana: Gos
dragul povestirii, şi deatâtea ori după ureche, mai degrabă for podării (menaje) şi locuitori (populaţia statornică); iar Bule
mă decăt fond şi rădăcini dureroase afundate in propriul pământ. tinul de întreprindere comercială sau industrială, in coloana:
Astăzi Miron Costin stă, cunoscut de puţini, într'o fru întreprinderi comerciale şi industriale. E destul să amintim
moasă odaie de primire a ministrului nostru din Ungaria. că fiecare din aceste foi cuprinde serii de întrebări şi răspun
Alte portrete şi vederi din aceeaş vreme sau cărţi şi mobile suri, care vor face obiectul unor prelucrări şi prezentări amă
vechi îl ajută să nu se simtă străin. Iar în anumite zile, când nunţite, şi că Indicatorul statistic nu dă decât cifrele pre-
casa se umple de forfota oaspeţilor, femei Sn mătăsuri şi băr mergâtoare totale, ca să se înţeleagă atât caracterul şi rostul
baţi in uniforme ciudate vorbind toate limbile Europei Cen său, cât mai ales caracterul şi rostul publicaţiilor care vor urma.
trale, învăţatul boier parcă se întoarce şi încearcă un zâmbet. Recensământul general al populaţiei a fast adus la înde
Ascultă şi înţelege. Nunţiul papal spune latineşte ceva pentru plinire după îndrumările şi sub supravegherea Comisiei re
el, iar tânăra pereche care trece peaproape şopteşte in polo censământului, care a lucrat potrivit legii dela 20 Martie 1930.
neză câteva vorbe gătite de iubire. Un moldo-valah îl pri Această comisie, sub preşedinţia d-lui D. Guşti, profesor
veşte dintr’un colţ cu luare aminte. la Universitatea din Bucureşti, decanul Facultăţii de litere
şi preşedintele Institutului Social Român, este alcătuită din
INDICATORUL STATISTIC. — Recensământul general următorii membri: profesorul G. Arghirescu, fost vice-rector
al populaţiei dela 29 Decemvrie 1930, apare în lucrarea de al Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale, fost
faţă: «Indicatorul statistic al satelor şi unităţilor administra director general al recensământului populaţiei din 1912, fost
tive din România », într'o privire sumară. Această lucrare director al direcţiei generale a Statisticii şi preşedinte al Con
alcătueşte numai un fel de prefaţă la marile publicaţii care siliului Superior de Statistică; N. T. Ionescu, fost director
sunt in pregătire şi care vor pune la îndemână, într'o prelu general în Ministerul de Interne, organizatorul recensămân
crare ştiinţifică, rezultatele definitive. După faza strângerii tului populaţiei din 1927; Dr. Sabin Manuilâ, director ge
datelor, lungă şi grea mai ales prin operaţiile premergătoare, neral in Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale,
şi după faza migăloasă şi ostenitoare a cernerii, controlului şeful secţiei dc biometrie La Institutul de Igienă Socială şi
şi clasificării acelor date, urmează faza din urmă, a publicării Sănătate Publică; Octav Onicescu, profesor universitar, di
lor. Indicatorul statistic arc mai ales această însemnătate, rectorul şcolii de statistici; Maximilian Samelevici, directorul
s'o anunţe şi să dea o pildă. Domeniul recensământului se general al Societăţii de asigurare 4 Generala *; I. Teo-
arată în el întreg, in linii simplificate şi fundamentale. Fie dorescu, directorul Institutului de Statistică Generală a Sta
care categorie din această călăuză de buzunar va da, urmă tului şi Emanoil Bucuţa, directorul Educaţiei Poporului.
rită mai departe in volume speciale, inrămurări care vor cu Rezultatele definitive ale recensământului general al po
prinde realitatea demografică, socială, economică şi cultu pulaţiei din 1930 vor face obiectul a opt lucrări deosebite,
rală a României, atâta cât a făcut obiectul recensământului potrivit programului întocmit de această Comisie.
din urmă. Indicatorul statistic va păstra insă, cu mici îndrep întâia lucrare: Datele demografice ale recensământului, va
tări, şi mai târziu, după apariţia publicaţiilor propriu zise, cuprinde numărul locuitorilor, după sex, vârstă, grupuri de
valoarea de repede consultare şi de lesnicioasă mânuire şi vârstă, sure civilă, religie, neam, limbă maternă, cetăţenie,
îmbrăţişare a unui material foarte bogat şi preţios. loc de naştere. Tot ad se va urmări problema structurii fa
Indicatorul statistic înfăţişează distribuţia populaţiei ţării miliei şi gospodăriei şi se va studia prin statistica după neam, pro
şi după unităţile şi grupările obişnuite administrative: sate, oraşe blema minorităţilor etnice precum şi statistica migraţiilor interne.
municipii, de o parte, plăşi, judeţe, de alta. Un repertoriu A doua lucrare: Starea culturală a populaţiei, va cuprinde
alfabetic al localităţilor din România in 1930, care-1 între pe locuitorii ţării după ştiinţă de carte şi grad de învăţământ,
geşte, face cu putinţă aflarea fără bătae de cap, in desişul grupaţi pe sex, vârstă, judeţe şi diviziuni istorice, aşa ca să
atâtor împărţiri, a oricărei aşezări omeneşti căutate. Stabi reiasă problema analfabetismului şi a răspândim culturii după
lirea localităţilor, ca unităţi administrative şi a numelui lor exact, ocupaţia capilor de familie, religie, mediu rural sau urban.
mai ales pentru cele 15.201 de sate, a fost o lucrare destul de A treia lucrare; Statistica dădirilor, va cuprinde date despre
anevoioasă. Din punerea alături a tablourilor preliminare, întoc numărul clădirilor, al corpurilor de case, capacităţii lor, felul
mite de primării, anume in vederea recensământului şi a nomen construcţiei şi al materialului întrebuinţat, numărul aparta
claturii oficiale, publicată în Monitorul Oficial de Ministerul de mentelor, etajelor, desimea locuitorilor pe încăperi dc locuit,
Interne, după legea organizării administraţiei locale, au ieşit din care se desfac problemele cu caracter social şi urbanistic,
la iveală numeroase nepotriviri. Un membru al comisiei re alimentarea cu apă, canalizarea, iluminatul, igiena socială.
censământului a trebuit să se ducă in foarte multe judeţe, ca A patra lucrare: Statistica profesiilor, va cuprinde o îm
să fixeze, împreună cu autorităţile locale, numirile exacte. părţire a populaţiei României, in cele două mari categorii:
In al doilea rând, schimbarea legii administrative, interve populaţia activă şi neactivă, dintre care cea dintâiu clasificată
nită dela recensământ până la apariţia lucrării de faţă, a dat după felurile de producţie şi categoriile de profesie arătate
naştere la greutăţi foarte mari şi la lucrări care pot fi urmă în Nomenclatura profesiilor şi întreprinderilor din România,
rite de oricine in Repertoriu. şi amândouă după sex, vârstă, stare civilă, religie, cetăţenie,
Datele statistice propriu zise, rânduite in patru coloane, profesia capilor de familie.
reproduc, în rezumat, situaţia celor trei foi pe care le-a făcut A cincea lucrare: Statistica întreprinderilor comerciale şi