Page 57 - 1932-07

3* o B O A B E D E G R Â U

cifră, fie şi aproximativă, a neştiutorilor de carie raportaţi la în şcoală sau acasă, şi daci avea forma simplei semnaturi sau
întreaga populaţie, n’ar fi fost prea cu mult mai lămurit. a unei diplome universitare. Situaţia va fi insă aceea dela
Cifrele pe care le dăm, sunt rezemate de obiceiu pe date care sfârşitul anului 1990 şi nu va putea fi controlată decât din
au o coloratură pasională, fie de desnădejde dramatică, fie zece în zece ani. Apoi, discreţia asigurată de lege in materie
de bunăvoinţă îngăduitoare. De aceea se aud alergând prin de recensământ, graba culegerii datelor şi natura mai intimă
a câmpului explorat fac împreună cu
putinţă un procent de greşalâ mai marc
şi mai greu de descoperit decât in do­
meniul economic. Atâţia dintre cei între­
baţi, neştiutori de carte fund, răspund că
ştiu cane, de ruşine. Sfânta nevinovăţie
in materie de cunoaştere sau de necunoaş­
tere a scrisului şi cititului nu s’a mai păs­
trat nici la sate. Această trebuinţă de min­
ciună e, aş indrăsni să spun, de bun
augur. E întâia capitulare a îndărătni­
cului. Starea următoare acesteia e cea
normală, de supunere şi de intrare in
căile obişnuite ale veacului. Pregătirile, cele
de ordin spiritual poate mai mult decât
cele de ordin material, pentru alfabeti­
zarea populaţiei, sunt făcute.
Să mi se dea voie acum, după această
expunere generală, să mă apropiu de o
problemă anume, foarte strâns legată
de analfabetism. Cercetarea ei in această
lumină va aduce lămuriri noui şi in
ce-1 priveşte pe el. Intre multele crize
despre care se vorbeşte, nu putea fi ui­
tată criza cărţii. Ea e poate şi mai dure­
roasă decât altele, pentrucâ in întâiul rând
cartea e purtătoare de suflet şi prin
împuţinarea ei lumea se simte deodată
mai lipsită de suflet şi cu mai slabe rădăcini
in viaţă. Intre atâtea pricini aduse ca expli­
caţie, nu putea să se uite nici micul număr
de cititori din România faţă de mulţimea
goală de înţelegere şi de interes pentru
carte, a analfabeţilor. Aţi văzut insă că
numărul copiilor de şcoală, fie începând
şi dela 5 ani, dar mergând până in pragul
bărbăţiei, e de patru milioane. Ce asalt
neînchipuit asupra cărţii, pornit din re-
zervoriile de tinereţe şi de înnoire ale
neamului! Numai că, vorba bătrânului
Alccsandri, dintr’o poezie eroică de
şcoală: • dar mulţi rămân fără de glas,
le 'nchide moartea gura! *. Cea mai
mare pane din aceste patru milioane
se pierd pe drum şi scapă şcolii. Aceş­
tia şi atâţia din ceilalţi, se uită la cane
ca la un mijloc de răzbit in viaţă, pe care,
Port femeesc macedonean
a doua zi după ce au ajuns, îl lasă din
mâini ca nefolositor. Cartea nu s'a schim­
lume, in acelaş timp, 30—40 de procente şi 70, 80 sau chiar bat încă, decât pentru puţini aleşi, intr'un prieten şi o mân­
90. Tras la răspundere, fiecare din crainici, în mare încur­ gâiere, intr’un tovarăş nedespărţit de zile bune şi de zile
cătură s'ar găsi dacă ar trebui să arate temeiurile de fapte rele, intr'un refugiu şi a doua realitate, mai adevărată şi mai
ale afirmaţiilor lui. Recensământul general al populaţiei singur iubită decât aceea din care s’a desprins. Stadiul acesta, abia
va fi in stare să aducă lumină, sau, măcar mai multă lumină. de iniţiere in binefacerile cărţii, şi in care ne găsim, l-aş numi
Chestionarele cuprindeau şi întrebări in legătură cu pregă­ stadiul prim. Forma lui de organizare publică c biblioteca
tirea sau ştiinţa de carte, oriunde ar fi fost ca dobândită. populară.