Page 62 - 1932-07

C R O N I C A 3»5

E vorba aici de mai mult decât numai de o rimâ bogaţi, de cu zarea fără sfârşit şi cu porturile forfotitoare de lume exotică.
pitrunderea mircţului fluviu tot pe-atât in pământul cât şi Astăzi marina a fost pusă in rândul al doilea dc aviaţie şi
in sufletul românesc. încă odată pământul, fie şi cel mişcător, a fost invins de cer.
Precum acest fluviu, intr'adevâr european, pentrucă pornit Toată luarea aminte şi toate mijloacele se cheltuesc pentru
din Apusul continentului, de lângâ limita popoarelor latine, nouile ţiăsări de oţel. Propaganda Mării trebue să-şi revizuiască
ii străbate întreg mijlocul şi se varsă intr’o mare răsăriteană, metodele. Căile «Ligii navale » s’au îngreuiat. Ea a simţit
se umflă necontenit de adausul atâtor afluenţi din Alpi şi şi s’a schimbat.
din munţii Germaniei, din Carpaţi şi
din Balcani şi ajunge abia in cursul de
jos să le cuprindă pe toate; la fel şi tot
aici răsfrânge şi cele două sau trei civi­
lizaţii ale Europei. îşi stau faţă in faţă,
pe malul lui, omul elino-roman, omul
german şi omul slav. Mai mult decăt
uscatul, care rămâne mărginit şi nemiş­
cat, apa aceasta, care rostogoleşte cu ea
atâtea amintiri, vine fără odihnă din iz­
voare depănate şi se duce cântând că­
tre prăpăstiile mănlor, ii leagă. Le dă
un suflet. Ascultaţi cum răsună de ecoul
ei limba, folklorul şi obiceiurile fiecăruia
dintre cele trei rânduri de popoare!
Sub picioarele lor se aşterne câte un co­
vor ţesut ca o grădină, in Irac sau in Per-
sia. Firul turcesc s'a strecurat şi el, ca o
legătură cu Asia vecină. Prin Marea Nea­
gră Dunărea e şi fluviu asiatic. Pescarii
pleacă şi astăzi, deschizându-şi pânzele
Bărci de pescari pe Dunăre Fotopre»*
bărcilor, de pe coastele Anatoliei către
coastele cu chefali ale Mării ei, şi au plecat
şi mai mulţi in trecut, intrând pe guh şi răspândind meşteşugul,
uneltele şi atâtea cuvinte din nomenclatura lor, la popoarele ROMÂNIA
de pe maluri. Colonia cea mai puternică de pescari români
de pe Dunăre, deLa Turtucaia, a împrumutat mai cu seamă
dela ei. Aid e o poartă dc popoare şi pragul dintre două con­ MARITIMĂ
tinente. Numele acestei porţi şi al acestui prag e Dunărea.
li PLUVIALĂ
ROMĂNIA MARITIMA ŞI FLUVIALA. — E aproape
un an de când • Liga navală » s’a inoit. Semnul public a fost
« t r i s t * uauiuvâu mmUm p e n t i u moeaoand*.
revista ei, îngrijită de scriitorul Jean Bart, care e cunoscut O t l C N T A K B A $ 1 A P A I A I t A I N T g * B S B l O t P I A P A
in lumea marinarilor cu numele temut de Comandorul Eu- Aaal L Na. *10 talia-AaBaat
geniu Botez. In titlu, « România maritimă şi fluvială *, a biruit
Corali «rtc.l». laforaaiu * nil Mm auria* ---------------------------------------------------------- a «Ha ill atrllaa.
comandorul; cât de departe suntem de nume ca ♦ Marea noas­ aanaatu a aria a. A. fla.tali «I 4m illim viata poriarOar al rial* aiariaarUor.
UAraanaCa. paacAria. turism, apari aaaSc LtaralarA. cllMariL «ari «I fa** aastl<*
tră *, la care ne gândiserăm câţiva prieteni ai apelor româneşti
hotăriţi să scoatem o revistă; noroc numai că în cuprins scrii­
torul l-a dat pe semenul lui in lături şi ne-a dăruit cu unele
din cele mai frumoase pagini despre Dunăre şi Marea Neagră.
Omul şi scriitorul de Marc din fruntea ei sunt vădiţi de
Ia întâiul număr. Primejdia care pândeşte o asemenea publi­
caţie, e să nu ajungă un buletin profesional sau o arhivă de
specialitate. Răsfoiţi revista lui Jean Bart sau lăsaţi să-i în­
toarcă paginile suflarea din larg scăpară din pânzele ilustra­
ţiilor ei, sau din istorisirile de isprăvi de apă, sau din cer­
cetările de tot felul de probleme navale. Totul se poate citi.
După această faptă, care e o chezăşie, aşteptăm dela • Liga
navală » pe cele următoare. începuturile ei inainte de râzboiu
erau mai uşoare. Marina, ca îndeletnicire civilă sau ca armă.
Ie întrecea pe celelalte prin putinţe de aventură şi prin poezie.
Ofiţerul, albastru sau alb, cu o ancoră undeva la chipiu sau
la gât, trezea amintirea Mării, cu singurătatea şi primejdiile. Coperta revistei .România Maritimă şi Fluvială.