Page 65 - 1932-07

3>7

I
EDUCAŢIA POPORULUI N ALTE ŢĂRI
A D A U S
1
Educaţia poporului în Finlanda (III) ) şi cam o jumătate din cercuri îl primesc, pe când cealaltă
jumătate ia alte subiecte.
VI. CERCURI DE STUDIU. — Mişcarea cercurilor de Cercurile de studiu, lucrează in deobşte potrivit unor re­
studiu în mijlocul poporului acestei ţâri a început fn anii guli acceptate. Se depun mari sforţări pentru ca activitatea
1898/99, când s’au înfiinţat aşa zisele şcoli acasă. Această cercurilor de studiu să fie continuă dela an la an şi se pre-
mişcare, in care o formă de instrucţie potrivită pentru copii ţueşte foarte mult lucrul independent al elevilor. Sunt mai
s'a adaptat pentru adulţi, a încetat după câţiva ani. După
multe categorii de cercuri, după subiectul studiat şi după
aceea, au ajuns din ce în ce mai populare in mişcarea cer­ treapta de progres a elevilor, pe lângă dobândirea de cu-
curilor de studiu, studiile cu examinare. In 1902 « Raittiuden
Ystăvăt > (Prietenii cumpătării) au organizat cursuri cu trei
grade (primar, de continuare şi superior) in studiul chestiei
temperanţei. Pentru cursul primar existau dinainte câteva
manuale. In 1907 Societatea pentru înaintarea educaţiei po­
porului a organizat iar cursuri cu trei grade, cu diferite ma­
terii (cam vreo 40) «Kotikasvatusyhdistys» (Asociaţia pentru
educaţia acasă), înfiinţată in actlaş an, a făcut din organi­
zarea cursurilor de acest fel, una din cele mai însemnate
forme ale activităţii ei.
Cursurile se deosebeau cu toate acestea de cele întocmite
mai înainte, pentru că erau numai de un grad şi n’aveau decât
un singur manual, anume pregătit in acest scop. In alte părţi
s'au pus la cale cursuri asemănătoare. Elevii puteau să lu­
creze cum voiau, sau citind ei singuri acasă, sau studiind în
grupe. Rostul organizaţiilor era mărginit la început, la pu­
blicarea programelor de studiu, organizarea de examinări
orale sau scrise şi la decernarea certificatelor. S'au dat in-
strucţii generale pentru organizarea practică a studiului, şi
învăţătura în grup, care a ajuns echivalentă cu cercurile de
studii, s’a întins tot mai mult.
In 1920 s'a acordat o subvenţie de stat mişcării cercurilor
de studiu, dela care dată ea a luat forme mai bine organi­
zate şi in acelaş timp şi-a lărgit scopurile. « Tydvăen Sivi-
stysliitto» (Asociaţia pentru educaţia lucrătorilor), înfiinţată
in 1919, şi-a însuşit mişcarea cercurilor de studiu, ca parte
integrantă din activitate. Alte organizaţii culturale de limbă
fineză, s'au alipit in 1922 la «Valistusjarjestojen opintoto-
imikunta ► (Comitetul de studii al organizaţiilor de educaţie),
care a ajuns astfel, organizaţia centrală a acestei activităţi.
Un serviciu asemănător pentru cercurile de limbă suedeză,
aluat naştere prin « Svenska Folkskolans Vanner » (Prietenii Casă de artist la Toriseva
şcolilor elementare suedeze). Aceste cercuri de studiu şi-au
căutat modelele peste hotare, in deosebi in Suedia. Cercurile noştinţe actuale de carte, ţinta cercurilor de studiu este să
de studiu ale Asociaţiei pentru educaţia lucrătorilor şi ale încurajeze educaţia prin sine însuşi a membrilor şi să-i atragă
grupului de limbă suedeză au urmat mai cu seamă această in activitatea de asociaţie şi pe căile şi la metodele vieţii cor­
metodă, pe când felul de lucru al Comitetului de studii al porative.
organizaţiilor educaţiei, cu toate că in mare parte rezemat Subiectele urmărite in deosebi de cercuri sunt:
pe acelaş plan, prevedea măsuri care erau caracteristice miş­ 1. (In grupurile Comitetului de studiu al organizaţiei de
cării tnai vechi a studiului acasă, cum era trecerea de exa­ educaţie). Viaţa in Finlanda (pământ, popor, economie po­
mene primăvara. litică, viaţă socială, educaţie), educaţie prin sine însuşi, agri­
O formă caracteristică a activităţii Comitetului de studiu cultură şi economie socială.
al organizaţiilor de educaţie, este aşa numitul • Subiectul 2. (In grupul Asociaţiei pentru educaţia lucrătorilor), che­
unitar de studiu », ceeace înseamnă un subiect ales şi urmărit stiuni sociale, literatură.
anual de Comitet, pentru care Societatea publică de obiceiu 3. (In grupul suedez), literatură.
o carte specială. Acest subiect unitar nu este obligatoriu, Nu există statistici exacte de numărul cercurilor de studiu.
Grupele care primesc o subvenţie dela Stat au ţinut in mij­
*) Vezi 'Boabe de Grâu», anul III, N-rele 1, 2 şi 5. lociu 18 adunări cu o prezenţă mijlocie de 18 şi cu un venit