Page 66 - 1932-07

2. CASTREN: EDUCAŢIA POPORULUI IN FINLANDA V4

muzica instrumentali, prin organizare de festivaluri muzicale. han. Perioada înfloritoare a cercetărilor s’a întins cam de la
Acţiunea aceasta a fost de mare folos pentru îndemnarea 1730 la sfârşitul secolului.
altor organizaţii si intreprindi lucrări asemănătoare. In timpurile noastre Comitetul central pentru studiul
Societatea lucrează astăzi ca un fel de academie culturală diferitelor regiuni ale Finlandei, înfiinţat in 1909, are un loc
populară şi are un oficiu de experţi de douăsprezece persoane hotăritor in această mişcare. El e alcătuit din asociaţiile ştiin­
şi câteva secretare. Publică trei periodice şi are o mică înrâu­ ţifice ale Capitalei, din societăţile de cercetări ale districtelor,
rire asupra activităţii de educaţie a poporului întreprinsă de al căror centru este Helsinki, şi din diferitele asociaţii ale
alte organizaţii cu un număr mai bogat de membri. Prin studenţilor universitari. Conducerea lucrărilor curente şi a
şcoala ei prin corespondenţă, înfiinţată in 1920, Societatea consultărilor preliminare este încredinţată unui comitet de 7
a pregătit calea, potrivită împrejurărilor finlandeze, către o persoane, care îşi alege funcţionarii dintre propriii ei membri.
activitate rodnică de răspândire a cunoştinţelor de tot felul. Cea mai însemnată sarcină a Oficiului central e să urmă­
Uniunea tineretului Finlandei, Uniunea Societăţilor de rească propăşirea lucrării in diferitele regiuni şi să strângă
tineri (Nuorisoseurat), înfiinţată in 1895, lucrează in popu­ rapoartele anuale ale diferitelor organizaţii. El transmite cerce­
laţia rurală. Programul este in întregime popular şi nâzueşte tările oamenilor de ştiinţă publicului din localitate, pune la
să îndemne la exercitarea propriilor puteri şi să deştepte cale deobiceiu adunări regionale publice in fiecare an, fie in
idealismul in tineret. Lozinca ei este « Idealuri înalte pentru Capitală, fie in provincie, cu scopul să împărtăşească mulţimii
tinerime ». Se incurajază foarte mult activitatea de sine stă­ lucrarea adusă la îndeplinire şi să discute diferitele chestiuni
tătoare. Toate ramurile lucrează după un program hotârît in legătură cu districtele avute in vedere. Comitetul central
in fiecare an de comitet. La adunările generale se ţin cuvântări sprijină financiar publicarea de periodice pentru activitatea
şi conferinţe, se pun la cale discuţii, se organizează coruri de cercetări, cum este: Kotiseutu, Ţinuturi de naştere (in
şi concerte instrumentale, iar seara joc de piese de teatru, limba finlandeză) şi Hem och Hembygd (in limba suedeză).
pentru care Finlanda întreagă arată un viu interes. Societăţile Comitetul are o subvenţie anuală dela guvern de 15.000
de tineri aparţinând Uniunii au 785 de case de întrunire şi mărd.
au fost de mare însemnătate in ridicarea educativă, economică Există vreo 35 de societăţi care lucrează in înţelegere cu comi­
şi politică a populaţiei rurale agricole din ultima generaţie. tetul central. Dintre acestea 12 sunt regiuni rurale sau socie­
Asociaţia de educaţie a lucrătorilor, înfiinţată in 1919» cuprin­ tăţi de muzee; altele sunt sau societăţi ştiinţifice sau asociaţii
zând cele mai însemnate din organizaţiile muncitoreşti, atât studenţeşti, in Capitală. Fiecare societate lucrează in general
politice cât şi economice, a luat in programul ei răspândirea după un program determinat.
educaţiei sociale in pătura muncitorească şi îndestularea tre­ Cea mai veche societate de acest fel se găseşte in parohia
buinţelor spirituale ale acesteia. Activitatea Uniunii in scurtul Lohja din Uusimaa. A fost înfiinţată in 1894 de iniţiatorul
timp de când există a fost rodnică in rezultate. mişcării de astăzi in cercetarea regională, Dr. Robert Boldt,
Toate organizaţiile culturale amintite până
aici lucrează numai in populaţia de limbă fi-
neză a ţării. Pentru minoritatea de limbă sue­
deză îndeplinesc un program asemănător orga­
nizaţii de limbă suedeză, cum este « Prietenii
şcolilor populare suedeze *, » Uniunea societăţi­
lor de tineri » din Finlanda suedeză. Mai există
şi alte câteva organizaţii şi comitete mai mia.
Organizaţiile culturale au înfiinţat in ultimii
ani un comitet comun pentru activitatea cercu­
rilor de studiu. Guvernul cooperează de ase­
menea cu organizaţiile culturale, punând di­
recţia bibliotecilor populare ca şi activitatea
conferinţelor şi a cercurilor de studii, subvenţio­
nate de stat, in mâinile oficiului de delegaţi aleşi
de aceste organizaţii. In 1929, odată cu exten­
siunea care s'a propus, a Universităţii din Hel­
sinki, aceste organizaţii au să exercite o în­
râurire călăuzitoare. Astfel însemnătatea socie­
tăţilor culturale in educaţia voluntară a po­
porului este foarte mare.

IX. Istorie locală. Cercetări în legătură cu istoria
diferitelor regiuni din Finlanda au fost puse la cale la începutul care a murit in 1923. Cele mai multe din sodetăţi au fast
secolului al XVIII-lea. Iacob Faggot e cunoscut in istoria înfiinţate şi călăuzite in activitate sub supravegherea lui.
finlandeză ca pionierul acestei mişcări. Universitatea din Turku Societăţile de tineri pentru cercetarea ţinuturilor de naştere
a fost atunci îndeosebi interesată in cercetările locale. Cea din Sud-Vest, dela Hâme din Forssa, e unul din cele mai
mai de seamă şi mai reprezentativă figură în cercetările cele active şi are cel mai mare număr de membri. In afară de Comi­
mai vechi a fost tatăl istoriei finlandeze, Hcnrik Gabriel Port- tetul central, mai sunt diferite organizaţii de sodetăţi de ti-