Page 67 - 1932-07
P. 67

J20                                B O A B E   D E  G R Â U

         n«ri,  care  lucrează  in  Finlanda  in  aceeaşi  direcţie.  In  unele   in  educaţia  poporului.  De  oarece  programul  lor  este  destul
         ţinuturi,  ca  la  Satakunra  şi  Bothnya  de  mijloc,  societăţile  de   de  înaintat,  el  a  fost  în  stare  să  dea  îndeobşte  mai  multă  luare
         tineri  au  comitete  de  aşa  numitele  Cercetări  speciale  de  istorie   aminte  in  invăţâmânt  faţă  de  cauza  abstinenţei  decât  alte
         locală  şi  unele  din  ele  au  ajuns  să  facă  destul  de  însemnate   aşezăminte  de  educaţie.  Pe  lângă  aceasta  ele  au  adoptat  toate
         colecţii  de  documente.  La  sfârşitul  lui  1927  societăţile  de   metodele  întrebuinţate  in  activitatea  voluntară  de  educaţie.
         tineri  din  Finlanda  alcătuiseră  146  de  astfel  de  comitete  cu   Printre  aceste  aşezăminte  se  găsesc  Institutul  tineretului  dela
         509 membri şi cu număr de documente mai mare de 8000.  Paukkula,  lângă  oraşul  Nikkeli;  Academia  muncitorească  de
           X.   învăţământul antialcoolic In Educaţia poporului. Potrivit   lângă  Helsinki  şi  Şcoala  populară  superioară  din  acelaş  oraş,
         regulamentelor  in  vigoare,  învăţământul  antialcoolic  este  obli*   in  care  învăţământul  antialcoolic  ia  un  loc  aşa  de  însemnat,
         gatoriu,  atât  in  şcolile  publice  primare,  secundare,  cât  şi  in   încât  ele  compensează  intr'o  oarecare  măsură  lipsa  unui  insti­
         şcolile superioare ale ţârii.                    tut special de temperanţă.
           Mai  multe  organizaţii  de  temperanţă  din  toată  ţara,  care  in   XI.   Activitatea  de  educaţie  a  poporului  la  Universitate.
         1927  numărau  1461  de  asociaţii  locale,  şi-au  luat  asupra-le   Universitatea  din  Helsinki  a  organizat  încă  din  1907  cursuri
         continuarea şi întregirea acestui invăţâmânt.    de  continuare  pentru  şcolile  elementare  de  învăţământ,  ca  şi
           Din  iniţiativa  lor  s'au  ţinut  15.307  conferinţe  care  au  tratat   cursuri  academice  aşa  zise  de  vacanţă,  începând  din  1894,
         de  obiceiu  despre  istoricul  mişcării  antialcoolice  ca  şi  despre   care  sunt  deschise  celor  cari  nu  sunt  membri  ai  universităţii.
         latura  religioasă,  morală,  sanitară  şi  socială  a  problemei.  Or­  Până  in  prezent  Universitatea  n'a  fost  prea  activă  in  lucrarea
         ganizaţiile  de  temperanţă  au  infiinţat  cercuri  de  studii,  in  care   dc  educaţie  a  poporului.  Cu  toate  acestea,  cu  începere  dela  1928
         doctrina  abstinenţei  era,  dacă  nu  singurul,  unul  din  cele  mai   comitetul  numit  in  acest  scop  a  dus  la  capăt  un  plan  pentru
         insemnate  subiecte  de  cercetare.  De  asemenea,  s'au  făcut   creşterea  activităţii  universitare  in  acest  domeniu  pe  o  bază
         cursuri  de  temperanţă  atât  in  Helsinki  cât  şi  in  ţară,  aceasta   cu  totul  nouă,  şi  Parlamentul  a  acordat  o  subvenţie  de  365
         in  fiecare  an,  de  o  durată  de  o  săptămână  sau  două,  care  s’au   mărci  finlandeze  pe  1929  pentru  aducere  la  îndeplinire.  Astfel
         ocupat cu opera de propagandă antialcoolică.     Universitatea  a  luat  in  Finlanda  un  loc  de  frunte  in  mişcarea
           In  afară  de  organizaţiile  de  cumpătare  propriu  zise,  au  luat   pentru  educaţia  poporului.  Sistemul  de  lucru  plănuit  se  în­
         pane  la  învăţământul  antialcoolic  mai  multe  societăţi  de   temeiază  pe  o  extensiune  a  cursurilor  de  continuare  pentru
         tineret,  cum  a  fost  Uniunea  tineretului  din  Finlanda.  Deopo­  şcolile  publice  elementare  de  învăţători  şi  pe  cursurile  de
         trivă,   diferite  asociaţii  creştine,  îndeosebi  Y.M.C.A.,   care,   vară  acedemice.  Punctele  de  căpetenie  sunt:  cursuri  in  formă
         in  activitatea  ei  organizată  de  cumpătare,  pregăteşte  regulat   de  conferinţe  publice,  care  se  fac  odată  pe  săptămână  in  sala
         conferinţe,  exerciţii  de  grup  şi  pune  la  cale  cursuri,  apoi   cea  mare  a  Universităţii,  cu  discuţie  de  chestii  alese;  cursuri
         Asociaţia  de  educaţie  acasă  care  are  in  solda  ei  un  mare  număr   dc  10  zile  odată  pe  an,  în  diferiţi  ani  pentru  ziarişti,  pentru
         de  conferenţiari  ambulanţi  şi  Asociaţia  de  Educaţia  muncitori­  lucrători  şi  şcolile  populare  superioare  şi  in  aşezămintelc  munci­
         lor  cu  alte  asociaţii  de  lucrători,  care,  in  propriile  grupe  şi   toreşti,  pentru  oamenii  interesaţi  in  economia  agricolă  şi  do­
         cu  menţinerea  disciplinei  frăţeşti,  urmăresc  să  aducă  la  îndepli­  mestică.  La  cererea  organizaţiilor  rurale  de  educaţie  confe­
         nire idealurile abstinenţei.                    rinţele  pot  fi  extinse  în  provincie,  in  forma  unor  cursuri  de
           In  afară  de  învăţământul  oral,  organizaţiile  de  temperanţă   o  săptămână,  conferinţe  de  două  ori  mai  lungi  decât  cele
         fac  şi  propagandă  in  scris  in  folosul  cauzei.  Cele  mai  insemnate   obişnuite.
         reviste  pentru  propăşirea  temperanţei  sunt:  *  Să  mănătorul  »,   Cea  mai  însemnată  formă  a  activităţii  o  reprezintă  insă
         care  apare  de  două  ori  pe  lună  şi  e  un  organ  al  Prietenilor   clasele  de  călăuzire,  adică  o  serie  continuă  de  conferinţe  cu
         temperanţei;  «Steaua  de  miazănoapte  »,  organul  Asociaţiei  de   discuţii  şi  cu  exerciţii.  Ele  se  ţin  in  26  dc  săptămâni  ale  anului,
         temperanţă  a  studenţilor  din  Finlanda,  care  apare  de  nouă   cu  două  ore  săptămânal.  La  acestea  trebue  să  se  mai  adaoge
         ori  pe  an;  «Poporul  cumpătat»,  organul  membrilor  absti­  lucrări  de  laborator,  exerciţii  literare  şi  trecerea  de  examene.
         nenţi  ai  partidului  social-democrat  şi  două  reviste  de  absti­  Acest  fel  de  activitate  se  organizează  in  deosebi  in  oraşele
         nenţă  pentru  copii.  «  Noutăţile  prohibiţiei  *,  o  foaie  săptămâ­  universitare.  Pentru  conducerea  lui  urmează  să  alcătuiască
         nală,  e  organul  special  al  Uniunii  prohibiţioniste,  care  face   un  birou  al  educaţiei  poporului  pe  lângă  universitate,  ai  cărui
         propagandă  anume  pentru  prohibiţie  şi  răspândeşte  cunoştinţe   membri  să  fie  desemnaţi  parte  de  Senatul  universitar  parte,
         generale despre temperanţă.                     de anumite organizaţii universitare.
           De  asemenea,  şcoli  populare  superioare,  aşezăminte  munci­
                                                                                     Z. KASTREN
         toreşti  şi  alte  aşezăminte  similare  au  un  rost  foarte  însemnat  Din „Handbook" etc. din englezeşte de Emanoil Bucuţa
   62   63   64   65   66   67   68