Page 11 - 1932-08
P. 11

G. BREAZUL: ARHIVA FONOGRAMICA                                329

          privesc  originea  şi  particularităţile  muzicii  unui   Bucher,  în  «  Arbeit  und  Rhythmus  »consideră  ca
          popor,  încât  cu  greu  s'ar  putea  bănui  că  suntem   factor  primordial  ritmul  din  care  ia  naştere  muzica,
          tocmai  nefericita  excepţie  de  popor  fără  muzică   iar  Stumpf  în  «  Anfange  der  Musik»  susţine  ca
          proprie.                                         origine  a  muzicii  prelungirea  unui  sunet  ca  semnal
             Apoi  observaţiile  psihologice  comparative,  în­  comunicat  cu  vocea  din  depărtare  («  das  Verweilen
           dreptate  cu  predilecţie  asupra  fenomenelor  su­  auf  einem  festen  Ton  ist  der  erste  Schritt  zum
           fleteşti  înfăţişate  de  primitivi,  au  deschis  ştiinţei   Gesang  *).  Wallaschek  în  «  Anfange  der  Tonkunst  •
           muzicii  un  larg  orizont  de  cercetări  şi  au  adus  în   vede  în  tact  (Taktgefuhl  *)  origina  muzicii.  Richard
           această  tânără  ramură  ştiinţifică  neaşteptat  de  in­  Wagner  în  «  Oper  und  Drama  »  este  de  părere  că
           teresante  contribuţii  şi  soluţii,  ca  în  chestiunea   langajul  verbal  şi  muzica  provin  din  aceeaş  sursă
           ritmului  şi  a  începuturilor  de  polifonie.  In  deosebi   « Sprachmusik *.
           însă,  desbătutei  chestiuni  a  originii  muzicii,  asupra   Amplificându-se  şi  complicându-se  atât  în  pri­
           căreia  Spencer,  Darwin,  Wagner,  Bucher,  Wal-   vinţa  mişcărilor  sufleteşti  de  comunicat  —  fondul
           laschek,  Stumpf  ş.  a.  se  pronunţaseră  atât  de  felurit   operei  de  artă  muzicală  —  cât  şi  în  privinţa  sono­
           şi  de  hipotetic,  studiile  de  psihologie  i-au  dat  un   rităţilor  şi  logicii  înlănţuirii  lor  —  forma—,  inte­
           răspuns  cuprinzător  şi  concludent,  acela  isvorit  din   resul  gravitând  când  spre  fond,  când  spre  formă,
           conceperea  muzicii  ca  mijloc  de  comunicare  vo­  dar  într’acest  fel  conceput  originar  ca  expresie
           cală  a  emoţiilor,  produs  prin  contracţia  fiziolo­  vocală  a  mişcărilor  sufleteşti  (emoţionale),  exerciţiul
           gică  a  laringelui;  alături  de  acest  mijloc  natural,   artei  muzicale  se  strevede  şi  se  adevereşte  în  desă­
           muzica  instrumentală  intervine  apoi,  fie  ca  pre­  vârşitele  creaţii  muzicale  ale  celor  două  veacuri
           lungire a mijloacelor vocale, fie ca un corectiv al  din urmă, în experimentele constructiviste de azi.









































                                            Procedeul de înregistrare fonograf:că
           lor.  In  general,  cercetările  engleze  încearcă  deri­  în  muzica  primitivilor,  ca  şi  în  cea  populară  de
           varea  muzicii  din  vorbire,  ca  Spencer  în  «The   pretutindeni,  de  sigur,  fie  aflându-şi  în  sine  însăşi
           Origin  and  Function  of  Music*  («loudness,  em-   scopul,  fie  slujind  la  scopuri  din  afară  (religiei,
           phasising  and  overflow  of  nervious  energy  »),  sau   fermecătoriei,  vindecării  de  suferinţe,  războiului).
           din  procesul  evoluţiei  animale  («natural  selec-   Iar  odată  cu  cercetările  psihologice  relative  la  ori­
           tion  *)  ca  Darwin.  Dintre  cercetătorii  germani,  gina  şi  începuturile  vieţii  muzicale,  s'a  constatat
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16