Page 12 - 1932-08

330 B O A B E D E G R Â U

că, în orice stadiu de desvoltare s'ar fi aflând, Dar nu numai psihologia şi istoria, ci şi etnologia
triburile de primitivi, ca şi popoarele de cultură, îşi arată un deosebit interes cântecului popular; mai cu
au proprii şi caracteristice, exteriorizările lor mu­ seamă însă estetica vede în cântecul popular — cum
zicale, diferind ca putere de expresie dela trib zice învăţatul spaniol Felipe Pedrell — muzica na­
la trib, dar legându-se, concordând, corespunzând turală, reflexul poporului sau rasei din care e
şi potrivindu-se cu celelalte manifestări artistice indi- isvorîtă, neaservită împrejurărilor şi regulelor, ca­
pabilă să exprime cu o emoţie mai mult sau mai
puţin vehementă, mai precis sau mai vag, senti­
mentele, durerile şi bucuriile poporului, această
muzică fiind celula generatoare a celeilalte muzici,
artificiale, care evoluiază şi se transformă neîncetat,
în misterioase progrese, în misterioase regrese,
modificându-şi tehnica, procedeele, convenţiile,
formele fortuite ale modurilor, sub influenţa mu­
zicii naturale. Pentru compozitorul muzical, natura
este domeniul nesfârşit al acestei inspiraţii popu­
lare, isvor de nenumărate frumuseţi, atât în ritm
cât şi în modalitate, dar mai ales în sinceritatea ace­
stei arte primitive, atât de bogate în culori strălucite.
De aceea astăzi, când originea, desvoltarea şi
esenţa estetică a muzicii este obiect de studiu al
unor discipline atât de înaintate şi de perfecţionate
ca metode de cercetare şi când rezultatele obţinute
sprijinesc atât de puternic străduinţele muzico-
grafilor, studiile asupra cântecului popular capătă
pretutindeni o bază cât mai ştiinţifică.
Negarea însă a existenţei cântecului popular, la
noi ca şi aiurea, dovedeşte uşurătatea cu care em­
pirismul grăbit, nu s'a sfiit nicăieri şi niciodată să-şi
spună cuvântul.
* Le peuple n est ni architecte, ni peintre, ni sculp-
teur, mais il est musicien. Un millier de maţons ne
sont pas parvenus ă bâtir une cathedrale: mais il a
suffi d’un paysan ou d"un petit berger pour inventer
une chcmson ». (C. Belaigne).
• •
Inregistrare fonografică Şi astfel, este aproape un veac de când, — tre­
zire a conştiinţei naţionale sau ecou al romantis­
gene, faţă de care firea indigenilor nu se afirmă nici mului occidental — orice pornire de manifestare
decum mai restrâns şi mai incomplet în cele muzicale. sau demonstrare a conştiinţei muzicale româneşti,
Istoria muzicii, în fine, în cercetările de mai atât în domeniul creaţiei şi educaţiei, cât şi în
curând, părăsind metoda biografică de până aci şi acela al speculaţiei ştiinţifice, simte necurmat ne-
urmărind să stabilească, în mod genetic, în com­ voe de cântecul popular românesc.
plexul şi conexiunea proceselor culturale, producţia Dar niciodată melosul popular na fost privit
genurilor şi operelor de artă muzicală, relevă im­ cu atât interes de către compozitori, educatori şi
portanţa cântecului popular ca element primordial cercetători, ca în vremea din urmă. Şi oricât de
dela care porneşte desvoltarea evolutivă a muzicii semnificative ne-ar părea versurile lui Anton Pann:
din evul mediu până azi. După primul mileniu, • Cântă, mii frate Române,
cu încetarea migraţiei popoarelor, cu formarea Pe graiul şi limba ta
limbilor moderne, inspirând cântecul barzilor şi al Şi lasă cele străine
trubadurilor, influenţând şi influenţându-se de cân­ Ei de a şi le cântă!*
tecul religios creştin, furnizând «cantus fir- niciodată, nici în acel ardent suflu de roman­
mus »-uri contrapunctiştilor din veacul al XV-lea tism muzical, când au fost pronunţate, nici în
şi al XVI-lea şi până în plina înflorire a artei activitatea deschisă de Alecsandri pentru culegerea
muzicale, în secolul al XlX-lea, şi mai ales în apa­ şi cultivarea poeziei populare, nici in «Semănă-
riţia şi distincţia şcolilor naţionale create pe baza torism », in niciunul din curentele de idei trecute
idiomelor muzicale naţionale, cântecul popular îşi prin sufletul neamului nostru sau izvorite din el,
afirmă puterea sa de a reprezenta geniul muzical al nu se poate stabili o mai vie chemare şi mai pu­
poporului, de a influenţa, a fecunda şi determina ternică atracţie, ca în anii din urmă, către cân­
intr'o largă măsură creaţiile de muzică cultă. tecul poporului. Necesitatea de a-1 cunoaşte este,