Page 13 - 1932-08

G. BREAZUL: ARHIVA FONOGRAMICA 33*

deci, actuală şi devenită categorică pentru com­ ritmul lor, cu particularităţile de practică muzicală
pozitor, educator şi cercetător. Iar lipsa unor cu­ cu care sunt executate şi de raport între vers şi viers
legeri obiective şi cât mai bogate, devenia tot mai (ca în trecerile dela cântare la recitare şi viceversa
puternic simţită. Ceeace se putuse înfiripa din în baladă), fără lipsuri sau adăogiri, în deplina
atâtea străduinţi, din care în treacăt am reamintit lor realitate, integritate şi autenticitate, — numai
o parte aci, nu putuse împlini decât în foarte astfel sunt cântecele de luat în consideraţie ca ma­
restrânsă măsură un gând temeinic de culegere terial de cercetare ştiinţifică, tinzând la studierea
a melodiilor poporului. Astfel că, din activitatea firii şi trecutului nostru, la determinarea psihologiei
desfăşurată până în vremea din urmă, activitate muzicale a poporului şi la întrezărirea idealurilor
de multe ori mai mult vătămătoare, decât folo­ de educaţie şi creaţie muzicale româneşti, şi numai
sitoare pentru prestigiul, — astăzi, definitiv consa­ astfel materialul cules poate fi folosit la cercetări
crat, — al folklorului muzical românesc, n’am isbutit comparative cu muzica altor popoare.
să avem o culegere de cântece populare care să De altfel, studiile istorice, acustice, antropolo­
poată fi folosită, atât ca material pentru cercetarea gice, etnologice, psihologice şi estetice pe bază de
ştiinţifică, cât şi ca modele de creaţie muzicală cântece populare comparate, inspirate, ca metodă,
naturală pentru compozitorul român. de studiile comparate ale psihologiei, foneticei,
Natural ar fi fost ca acela ce căuta să studieze limbilor, anatomiei, etc., formează în ştiinţa mu­
firea poporului şi dispoziţiile sale artistice, să com­ zicii o disciplină proprie, cu câmp de activitate
pleteze sau să verifice cu ajutorul elementelor puse bine definit: ştiinţa muzicii comparate, pe lângă
la îndemână de muzica populară, cunoştinţe de­
spre originea, trecutul şi împrejurările de cultură
în care-şi ia fiinţă şi trăeşte poporul, acela să
fi pretins, in primul rând, culegerea cântecului
popular, pentru înlesnirea studiului său. Doar
«Datinele, poveştile, muzica şi poezia sunt arhi­
vele popoarelor: cu ele se poate reconstitui tre­
cutul întunecat » (A. Russo). Dacă istoria, etno­
logia, sociologia, psihologia şi estetica, discipline
care au neapărată nevoie de datele procurate prin
studierea cântecului popular, ar fi fost cunoscute
de culegător în chipul sau metoda în care pot
utiliza materialul de speculaţie sau datele istorice
cuprinse în cântece şi jocuri, s'ar fi impus cule­
gătorului cu totul alte norme decât cele între­
buinţate până acum şi, oricum, rezultatul ar fi
fost altul; şi, în tot cazul, mai bun.
Ţinând seama dela ce adâncimi izvorăşte din
inima poporului cântecul şi jocul, şi cât de su­
gestiv îi relevă fondul său sufletesc — comun di­
feritelor etape ale desvoltării istorice — îşi poate
închipui oricine cât de importante date pot fi
obţinute studiind un cântec din punct de vedere
al stilului, melodiei, polifoniei sau armoniei (la­
tente, de cele mai multe ori), « ambitus *-ului (în­
tinderii sau cuprinderii sonore), tonalităţii, tim­
brului, ritmului, modului împerecherii versului cu
viersul, al variantelor comparate (după diferite
vârste ale cântecelor, după localităţi, munte, câmp,
etc.). Căci, nici simplificate, nici înflorite, nici adap­
tate, potrivite, aranjate sau prelucrate şi nici ar­
monizate sau orchestrate nu trebuesc melodiile po­
pulare spre a fi folosite ca material de studiu. Ci,
aşa cum se cântă în popor, cu toată bogăţia de ele­ Cimpoier din Bucovina
mente melodice (caracteristică libertăţii de expan­
siune melodică, nestănjenită de rigorile legilor ar­ care pot fi cultivate ca ramuri ştiinţifice indepen­
monice ale diatonismului modern), în simplitatea lor dente: etnografia muzicală, psihologia muzicală, so­
homofonică şi armonică (firave semne de heterofonie), ciologia muzicală, etc.
în timbrul lor specific (potrivit construcţiei sau acor­ Colecţii care să îndeplinească aceste condiţii de
dării instrumentelor pentru a p oduce anume sono­ redare absolut obiectivă a melodiilor româneşti —
rităţi), la înălţimea diapasonului, în «tempo *-ul şi în afară de lucrările lui Tiberiu Brediceanu şi ale