Page 28 - 1932-08
P. 28
34f> B O A B E D E G R Â U
în fişe până acum — abia 964 fişe —, ce denu trebuesc semnalate interesantele culegeri făcute din
miri de melodii sunt cuprinse şi în ce număr: Basarabia şi Dobrogea.
Judeţele din care s’au făcut culegeri până acum
Jocuri............................. . . 943 sunt: Arad, Argeş, Brăila, Caraş-Severin, Câmpu
Doine.............................. lung, Cernăuţi, Chişinău, Constanţa, Covurlui,
Balade............................ . . 138 Dâmboviţa, Dolj, Dorohoiu, Durostor, Fălticeni,
Colinde........................... . . 168 Gorj, Hotin, Ialomiţa, Ilfov, Ismail, Lăpuşna, Mehe
Paparude........................ dinţi, Muscel, Mureş, Năsăud, Neamţ, Olt, Orhei,
Muzică bisericească . • • 7 Prahova, Putna, Rădăuţi, Râmnicul-Sărat, Roman,
Bocete............................ • • 3 Romanaţi, Sighetul-Marmaţiei, Soroca, Storojineţ,
Strigături....................... Suceava, Tecuci, Tutova, Tulcea, Vâlcea, Vlaşca.
Marşuri de nuntă . . • • 5 Dintre colecţiile de care dispune Arhiva, a fost ti
Semnale de trâmbiţă . . . 1 părită lucrarea de o covârşitoare însemnătate ştiin
Pornografii..................... . . 1 ţifică şi artistică: «joj colinde* de Sabin V.
Drăgoi.
Aşa dar, dispunem astăzi de
peste 7000 melodii româneşti, cu
lese din întreg orizontul firii ro
mâneşti.
Este de prisos, — repetăm, —
să reamintim ce interesant ma
terial de studii şi cercetări oferă
această comoară sintetică şi re
prezentativă a sufletului muzical
al rasei noastre. Ea nu este însă
completă. Căci ceeace posedă Ar
hiva fonogramică până acum nu
constitue decât un fragment, poate
nu cel mai caracteristic şi original,
din imensa bogăţie a folklorului
nostru muzical. Iar prin faptul că
ţinuturile româneşti au trăit vea
curi dearândul, în condiţii, şi
sub influenţe diferite, muzica po
pulară românească, cu toată omo-
Cioban cintind din caval geneitatea şi unitatea ei stilistică,
este totuşi extrem de variată în
Cântece • 933 originalitatea ei. Deaceea, surprizele noutăţii, ori
» de petrecere. . 5 ginalităţii şi valorii artistice pe care le poate avea
♦ » luncă . . . 3 cercetătorul plasticii populare româneşti, sunt cu
• bătrâneşti . . . . 6 atât mai fireşti în domeniul manifestaţiilor mu
» de dor . . . . . 8 zicale ale poporului.
• * Crăciun . . 2 Materialul fonografic nu este însă păstrat în
• haiduceşti . . . • 7 forma fragilă, uşor supusă stricăciunii, a masei
* ciobăneşti . . . . 12 ceroase, în care au fost făcute înregistrările, ci
• de jale . . . . 2 este turnat în masă forte — metalică —, după care
* stea . . . . 9 se scot cĂpii în număr nelimitat, fără ca negativul
» • moş ajun . . 1 metalic (matriţa) să se altereze.
• • jale . . . . 2 Concomitent cu activitatea de înregistrare, se
» » războiu . . 4 procedează deci, la turnare şi apoi la transcriere,
• * d u c ă . . . . • 3 urmând ca să se tipărească colecţiile cele mai va
* ♦ masă . . . 7 loroase.
• ♦ nuntă . . . . 85 Cdpii in ebonit vor fi puse la dispoziţia insti
» » leagăn . . . • 3 tuţiilor muzicale ale Statului, precum şi a particu
Comenzi de muncă . . • 3 larilor cari vor să facă studii în direcţia folklorului
muzical românesc. Piesele muzicale mai caracte
In prezent activitatea de înregistrare este orga ristice le vom transmite prin Radiofonie.
nizată pe regiuni, pentru fiecare regiune fiind re Activitatea asupra căreia comisia Arhivei fono-
partizaţi câte doi până la patru culegători. In gramice pune un deosebit temeiu, este publicarea
afară de culegerile bogate din Oltenia şi Moldova, de material folkloristic. Pentru împlinirea acestui