Page 3 - 1932-08
P. 3

Arhiva de fonograme a Ministerului Instrucţiei, Cultelor şi Artelor
                                  (fonograme, cutii, aparate de înregistrare şi măsurătoare, etc.)

            A R H I V A                     F O N O G R A M I C Ă


           înţelegere  pentru  frumuseţea  caracteristică  a   începută  de  Anton  Pann,  cu  «  Versuri-le  sale  mu-
         cântecului  popular  românesc,  nu  arareori  au  arătat   siceşti»  şi  cu  «Spitalul  amorului  sau  Căutătorul
         cei  ce  s'au  gândit  la  originalitatea  darurilor  ar­  dorului».  Iar  dacă,  oricine  răsfoeşte  monumentala
         tistice  ale  poporului  nostru.  Şi  nu  arareori,  în  bă­  operă de culegere a lui G. Dem. Teodor eseu, « Poesii
         nuiala  că  darurile  de  care  vorbim  se  vădesc  şi   populare  române  »,  nu-şi  poate  opri  manifestarea
         în  melos,  îndemnuri  bune,  tragere  de  inimă,  hăr­  părerii  de  rău  că  nu  s'a  putut  afilia  acestui  pasio­
         nicie  şi  ajutor,  prisosind  din  diferite  părţi,  au  ho-   nat  culegător  de  vers  românesc,  culegătorul  de
         tărît  şi  susţinut  încercări  de  strângere  a  melodiilor   viersuri,  —  apoi  nu  este  mai  mare  părere  de  rău
         populare.                                       decât  că,  în  ardoarea  sa  de  a  culege  versurile  po­
           De  bună  seamă  că,  spre  a  se  da  putinţa  stu­  pulare,  Alecsandri  nu  a  putut  determina  o  ac­
         dierii  şi  cunoaşterii  cântecelor,  cum  şi  spre  a  le   ţiune  de  culegere  a  melodiei  populare.  Cât  entu-
         reda  pe  acestea  ca  modele  de  creaţie  muzicală   siasm  arată  el  «doinelor,  horelor,  cântecelor  de
         românească,  era  nevoie  de  culegerea  şi  publicarea   lume  »,  o  dovedeşte  articolul  său  «  Melodiile  Ro­
         lor,  aşa  cum,  dela  Alecsandri  încoace,  s'a  lucrat   mâneşti  »,  în  care  face  cunoscută  apariţia  «Albu­
         pentru  culegerea  şi  publicarea  poeziei  populare.   mului  »  de  «  48  arii  de  tot  soiul:  doine,  hore,  cân­
         Din  cale-afară  de  greu  n'ar  fi  fost  şi,  mai  ales   tece  de  lume,  cântece  hoţeşti,  etc.  »  al  lui  Carol
         când  interesul  pentru  ce  este  produs  al  poporului   Miculi.  De  altfel,  nu  ştim  dacă  cineva  a  putut
         crescuse,  era  de  aşteptat  ca  o  strâns  unită  şi  pa­  avea  o  mai  clară  intuiţie  asupra  firei  muzicale  a
         ralelă  muncă  să  apropie  pe  cel  ce  adună  versul   Românului  şi  a  găsit  o  mai  pregnantă  formulare
         de  cel  ce  adună  viersul,  pentru  ca  astfel,  ambii,   a  ei,  de  cum  arată  Alecsandri  în  fruntea  volu­
         împreunaţi  în  străduinţe  comune,  să  fi  dat  la   mului  său  de  poezii  populare:  «De-/  munceşte  do­
         iveală,  nu  numai  poezia  populară  ci,  alături  de   rul, de-l cuprinde veselia, de-l minunează vre-o faptă
         ea,  împreună  cu  ea,  şi  muzica  populară,  ambele  —   măreaţă, el îşi cântă durerile şi mulţemirile, îşi cântă
         muzică şi poezie — nedespărţite înfăţişeri ale cânte­  eroii,  îşi  cântă  istoria,  şi  astfel  sufletul  său  e  un
         cului popular.                                  izvor  nesfârşit  de  frumoasă  poezie.  Nimic  dar,  nu
           A  doua  jumătate  a  secolului  al  XlX-lea  ar  fi   poate fi mai interesant decât a studia caracterul acestui
         putut continua şi desăvârşi campania de culegeri,  popor în cuprinsul cântecelor sale, căci ele cuprind


                                                         Municipiului Deva
   1   2   3   4   5   6   7   8