Page 3 - 1932-08
P. 3
Arhiva de fonograme a Ministerului Instrucţiei, Cultelor şi Artelor
(fonograme, cutii, aparate de înregistrare şi măsurătoare, etc.)
A R H I V A F O N O G R A M I C Ă
înţelegere pentru frumuseţea caracteristică a începută de Anton Pann, cu « Versuri-le sale mu-
cântecului popular românesc, nu arareori au arătat siceşti» şi cu «Spitalul amorului sau Căutătorul
cei ce s'au gândit la originalitatea darurilor ar dorului». Iar dacă, oricine răsfoeşte monumentala
tistice ale poporului nostru. Şi nu arareori, în bă operă de culegere a lui G. Dem. Teodor eseu, « Poesii
nuiala că darurile de care vorbim se vădesc şi populare române », nu-şi poate opri manifestarea
în melos, îndemnuri bune, tragere de inimă, hăr părerii de rău că nu s'a putut afilia acestui pasio
nicie şi ajutor, prisosind din diferite părţi, au ho- nat culegător de vers românesc, culegătorul de
tărît şi susţinut încercări de strângere a melodiilor viersuri, — apoi nu este mai mare părere de rău
populare. decât că, în ardoarea sa de a culege versurile po
De bună seamă că, spre a se da putinţa stu pulare, Alecsandri nu a putut determina o ac
dierii şi cunoaşterii cântecelor, cum şi spre a le ţiune de culegere a melodiei populare. Cât entu-
reda pe acestea ca modele de creaţie muzicală siasm arată el «doinelor, horelor, cântecelor de
românească, era nevoie de culegerea şi publicarea lume », o dovedeşte articolul său « Melodiile Ro
lor, aşa cum, dela Alecsandri încoace, s'a lucrat mâneşti », în care face cunoscută apariţia «Albu
pentru culegerea şi publicarea poeziei populare. mului » de « 48 arii de tot soiul: doine, hore, cân
Din cale-afară de greu n'ar fi fost şi, mai ales tece de lume, cântece hoţeşti, etc. » al lui Carol
când interesul pentru ce este produs al poporului Miculi. De altfel, nu ştim dacă cineva a putut
crescuse, era de aşteptat ca o strâns unită şi pa avea o mai clară intuiţie asupra firei muzicale a
ralelă muncă să apropie pe cel ce adună versul Românului şi a găsit o mai pregnantă formulare
de cel ce adună viersul, pentru ca astfel, ambii, a ei, de cum arată Alecsandri în fruntea volu
împreunaţi în străduinţe comune, să fi dat la mului său de poezii populare: «De-/ munceşte do
iveală, nu numai poezia populară ci, alături de rul, de-l cuprinde veselia, de-l minunează vre-o faptă
ea, împreună cu ea, şi muzica populară, ambele — măreaţă, el îşi cântă durerile şi mulţemirile, îşi cântă
muzică şi poezie — nedespărţite înfăţişeri ale cânte eroii, îşi cântă istoria, şi astfel sufletul său e un
cului popular. izvor nesfârşit de frumoasă poezie. Nimic dar, nu
A doua jumătate a secolului al XlX-lea ar fi poate fi mai interesant decât a studia caracterul acestui
putut continua şi desăvârşi campania de culegeri, popor în cuprinsul cântecelor sale, căci ele cuprind
Municipiului Deva