Page 32 - 1932-08

LUCIA BORŞ: BIBLIOTECA V. A. URECHlA 35*

cu care urmează să clădim Palatul Culturii, această Până atunci să intrăm in vechile săli unde însuşi
casă a noastră, a tuturor, care se va clădi din marele donator V. A. Urechiă a depus preţiosul
obolul tuturor şi se va înălţa măreaţă în inima său dar, aşezând şi clasificând volumele, stampi­
oraşului. lând şi înregistrând fiecare lucru strâns cu trudă
Toţi bărbaţii, toate femeile şi toţi copiii să în­ atât din averea sa personală cât şi din donaţiile
tindă mâna, pentru a pune o marmură, o piatră făcute mai târziu bibliotecii de diferite instituţii,
sau o cărămidă, pentru locaşul care ne trebue şi precum şi din puţinele subvenţii ale Ministerului
cu care în curând ne vom mândri. Instrucţiei.
Prima impresie pe care o ai intrând în sala
mare de lectură, este aceea pe care ţi-ar produce-o
un bazar istoric, oriental prin felul capricios al
aşezării lucrurilor. Lucruri de preţ, originale sau
imitaţii, litografie şcolărească, — stampe rare, —
antichităţi istorice, toate-ţi fură ochii, născând
interes pentru acest colţ curios de amintiri, pe
care lipsa de spaţiu le-a apropiat în timp, şi care-ţi
evocă prin bogăţia sau sărăcia lor, momente triste
sau vesele din istoria neamului nostru. Alături de
ele mărturii din cultura şi civilizaţia altor neamuri,
unele mai apropiate, altele mai îndepărtate, fiecare
cu nota lui distinctă, fixând epoca în care au trăit.
Trecând dealungul vitrinelor ce împrejmuesc pe­
reţii sălii de lectură, vezi deopotrivă iataganele
chineze sau japoneze pentru harakiri, cât şi pin­
tenii şi suliţele de pe timpul lui Ştefan-cel-Mare,
găsite la Războiem. Sigilele lui Mihail Sturdza
şi ale Mitropolitului Iacob cu monezile, dinarii,
copeicile, taleri, monezi austriace, jetoane, medalii,
monezi romane, pe deasupra cărora se înşiră nu­
mele lui Constantin, Justinus, Licinus, Commodus,
V. A. Urechii (1834—xgoi) Maxim şi altor împăraţi romani. Un mare număr
din ele au rămas încă nedescifrate ca şi multe
Aceasta ne-am simţit datori a o face, pentru din documentele vechi ce se află depuse la Biblio­
cinstea şi viitorul cultural al oraşului nostru. teca Urechiă. Mai departe, zăresc în vitrină ca­
Dumnezeu să ne ajute! » valul din care cânta cântecele româneşti în munţii
Apuseni, Avram Iancu, alături de sabia grea şi
Comitetul executiv compus în anul 1912 din
d-nii Aurel Bogdan, preşedinte activ; G. Arămescu
şi Gr. Forţu, vice-preşedinţi; Dr. FI. Begnescu,
secretar-general; Const. Răşeanu şi Paul Paşa
secretari şi Gr. Maniţiu, casier, precum şi cel
format azi din Gr. Maniţiu, preşedinte; N. Mantu,
vice-preşedinte; Em. Constantinescu, secretar; şi
C. Nazarie, casier, — cu membrii delegaţi: d-na
Ecat. Dr. Camabel, d-1 comandor Niculescu
Rizea, Alfons Dall'Orso, Const. Calmuschi, Ghiţă
Dumitriu, Ing. Mincu şi I. E. Vasiliu, cu toţii
în trecut şi in prezent au depus şi depun lăudabile
sforţări pentru a organiza diferite festivaluri, ba­
luri, serate muzicale, serbări câmpeneşti, confe­
rinţe instructive cu conferenţiari aduşi şi din alte
părţi, încununând astfel cu mult succes, greaua
misiune impusă pentru binele public. Azi Socie­ Bustul lui V. A. Urechiă in curtea Liceului V. Alecsandri
tatea culturală « V. A. Urechiă • posedă un capital
de 4.000.000 lei şi este în căutarea nnei clădiri încovoiată tot a lui, cu care a stins multe vieţi de
pe care s'o amenajeze pentru scopurile sale cul­ honvezi maghiari la Fântânele şi Dealul-Mare,
turale. Şi astfel Gălăţenii, numai datorită propriului în timpul revoluţiei din 1848.
lor efort, vor avea în curând, dacă nu măreţul Iată şi o scrisoare autografă a lui Eminescu,
palat visat, — un frumos cămin al culturii, pe care adresată unui prieten al său, Vasilcoveanu, fost
să-l arate cu mândrie celor ce le vor vizita oraşul. negustor de sticlărie şi porţelanuri în Galaţi: