Page 43 - 1932-08
P. 43

3 6 a                              B O A B E  D E  G R Â U

            Deschid   rubrica   Antichităţilor:   Incunabilele,   Aceiaoli.  Incunabil  de  Veneţia  din  1476.  Această
          —  cele  dintâi  cărţi  tipărite,  —  sunt  însemnate  cu   ediţie  tot  atât  de  rară,  este  o  frumoasă  imprimare
          litere  roşii,  majoritatea  din  ele;  semn  că  Academia   a  francezului  Jaques  le  Rouge,  tipograf  stabilit
          Română nu le are.                               în  Veneţia  şi  originar  din  diocesa  de  Langres,
            De consolatione Theologiae, ediţie rară, imprimată   amicul celebrului Nicolas Jenson, compatriotul său.
          cu caractere de formă particulară care s’a atribuit  De  Crescentis  Petri.  Opus  ruralium  commodo-
                                                          rum.  Prima  carte  imprimată  de  Jean  de  Vestfalia,
                                                           1474, la Louvain. Margini mari cu iniţiale roşii.
                                                             J.  Chrisostomus,  Sermones  de  Patientia  Job.
                                                           Incunabil  de  pe  timpul  lui  Papa  Niculae.  Anno
                                                           1487.
                                                             Summa Angelica. Incunabil de Veneţia, 1487.
                                                             In  rubrica  literaturii  române,  printre  produc­
                                                          ţiile  din  primele  timpuri  până  în  zilele  noastre
                                                           (deşi literaturii contimporane îi lipsesc multe din











                   Maria Ana de Austria. Regina Spaniei,
                          Neapolului ţi Sidliei
                        Baltazar Moncornet 1659
          lui  Caesaris  şi  Stole  cei  doi  tipografi  din  Paris  în
          anul  1360.  Verificându-se  în  urmă,  s'a  consta­
          tat  că  aceste  caractere  sunt  acelea  ale  lui  Michel
          Reyser, tipograf la Eichstat.








                                                                     Un firman turcesc din 1816, dat din
                                                                     Viena, prin care se intlrea înfiinţarea
                                                                        unui consulat austriac la Iaşi
                                                           cele  mai  de  frunte  lucrări,  nefiind  fonduri),  găsesc
                                                           o  carte  scrisă  în  litere  chirilice  pe  care  nu  o  are
                                                           Academia  Română:  *  Rost  de  poezii,  adică  stichuri
                                                           acum  intâiu  alcătuite  în  limba  românească  *  de
                                                           P. Mumuleanu. Ediţie foarte rară.
                                                             La  antichităţile  latine:  Odele  şi  Epodele  lui  Quin-
                                                           tus  Horatius  Flaccus,  tipărite  în  latineşte,  anul  1519,
                  Picturi  din  sec.  X  dupi  un  manuscris   de  asemeni  o  ediţie  rară.  O  altă  carte  tipărită  în
                  grec dcla Biblioteca din Constantinopolc  1522  —  Plato  —  Divini  Platonis  gnomologia  graeco-
                                                           latina.  Per  locos  commes  per  quam  apposite  di-
            Datele  în  incunabile  sunt  puse  întodeauna  la   gesta. Lugduni 1582.
          sfârşitul cărţii:
             Vocabular  Juris  utriusque  Zainer  1480.  Liber   De  partea  cealaltă,  fişele  aşezate  în  ordine  alfa­
          predicationum  magistri  Alberti  de  Padua.  Ediţie   betică  după  autori,  mă  atrag  să  le  răsfoesc.  Dau,
          foarte  rară,  ca  toate  producţiile  acestui  tipograf,   de  o  retorică,  adică  învăţătura  şi  întocmirea  fru­
          care a lucrat de altfel foarte puţin.            moasei  cuvântări.  Acum  întâi  izvodită  pe  limba
            Istoria Fiorentină, cu un proemiu de Donato    românească.  împodobită  şi  întemeiată  cu  pildele
   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48