Page 45 - 1932-08

3^4 B O A B E D E G R Â U

A LA ROUMANIE direcţii in care spiritul agitat de atâtea probleme,
• Quand lou chaple a pris fin, que lou loup c la russi lucra fără osteneală.
Vrând să-şi îmbogăţească biblioteca donată de
on rousiga lis os, lou soutcn flamejant
el, izbuti să-i asigure dela Ministerul Instrucţiei
csvalis gaia mc n lou brumage destrussi
e lou grat bataie tourno tin verdejant. o modestă subvenţie, cu care continua să cumpere
an cu an până la moartea lui, tipărituri româneşti,
Apris lou long trap< di Turc «mai di Russi ajunse azi foarte rare şi scumpe. S’au mai cum­
t'an visso anstn renaisse, o nadoun de Trajan, părat şi cărţi în limbi străine relative la trecutul
comme l'astre lusent que sort dou negre esclussi, ţărilor române. Astfel că Biblioteca Urechiă a
eme lou nouvelum di chato de quinze an. propăşit încă de pe când trăia Urechiă, mărindu-şi
numărul de cărţi, documente, stampe, obiecte de
e li raco l'atino muzeu.
â ta lengo argentino
Pe pereţii sălii de lectură, încrustate în zid,
an councigu l'oumour que dius toun sang i’avie.
plăcile de marmură cu inscripţiile aurite îţi atrag
e t'apelant germano, atenţia:
la Trouvenco roumano.
te mando, o Roumanio, un rampan d’oulivie ». Donatori In 1890 In 19/5
F. Mistral Teofil Rizu H. I. Deciu
18 de Mar; 1880. Niculae Vicol Ioan Coltofeanu
Maillane (Bouches-du-Rhonc). Socec Pe plâd izolate
Provenţal sous-dialecte d’Avignon es des bords du Rhdne.
Orthographie des felbres. In 1891 Academia Români
Inst. Prof- Asoc. « C. Negri *
Lt.-col. M. Drăghicescu
Iată şi corespondenţa dintre Vasile Alecsandri Radu Novian Dimime Sturdza
şi Aristizza Romanescu, din Mirceşti, Mehadia, Karakasch D-na Anastasia Dragoş
Paris, în care discută succesul piesei «Fântâna Dr. Aristide Serfioti
Blanduziei» la Bucureşti şi de începutul unei In 1893 •
opere noui «Ovidiu *. Manuscriptul întreg, de D. C. W. Hegcl C. Exarcu
altfel, al lui « Ovidiu * se află la Biblioteca Urechiă. V. A. Kogâlniceanu Lcssouf
Găsesc câteva cuvinte frumoase scrise Macedo­ Primăria comunei Galaţi D-na Constantinescu Orleanu
nenilor de către P. S. Aurelian: Comit. perm. jud. Covurlui Junghans
«...Ţineţi dară cu tărie drapelul ce aveţi in Voinescu Aristid, pictor
mână, drapelul muncii şi al naţionalităţii, lucraţi In 1893, 30 Sept. Titu Procopian
pentru a vă lumina şi a vă întări, păstraţi cu sfin­ •
ţenie acelea ce aţi moştenit dela străbunii voştri, M. S. Regele Const. Pop, profesor
şi fiţi încredinţaţi că lumea vă va iubi şi vă va Carol I Dr. Const. Stavridi
respecta, iară noi, fraţii voştri, ne vom făli cu voi. viziti Instituţiunea Urechii P. Kartamijschef, consul rus
Lăsaţi să strige cei răi şi cei rătăciţi; va veni şi-i doni frumoase cărţi şi Intim Club
timpul când şi aceştia vă vor întinde mâna cu medalii •
frăţie, căci voi înfăţişaţi elementul păcii în minte, Partenie
şi numai prin pace, prin înfrăţire şi prin muncă In 1913 Nifon
se va putea regenera Orientul «... T. A. Bădărău Giliţeanu
Alături de aceste autografe, cele mai multe
strânse de V. A. Urechiă pentru albumul Macedo- Toţi aceştia, urmând exemplul marelui donator,
Român, făcut din proprie iniţiativă cu scopul de au alăturat darurile lor celui făcut de V. A. Urechiă.
a atrage atenţia Occidentului asupra Macedoniei Astfel Academia Română decide in şedinţa dela
şi a strânge legăturile dintra fraţii împrăştiaţi, 5 Aprilie 1894, a se trimete Bibliotecii Urechiă
găsesc o poezie dedicată de ♦ Societatea de cultură câte un exemplar din cărţile ce le primea dela
Macedo-Română », d-nei V. A. Urechiă şi d-nelor autori şi tipografi, precum şi diferite tablouri,
care au patronat un bal pentru ridicarea unei lucru ce a continuat încă mulţi ani după moartea
şcoli-model în Macedonia. Bucureşti, 1898, 24 lui Urechiă. In prezent însă, de vreun an, doi,
Martie. Se vede de aci imboldul pe care-1 năştea Academia a încetat a mai trimete chiar propriile
pretutindeni în jurul său, atât la străini cât şi la sale publicaţii, lipsind astfel biblioteca de unul
propriii membri ai familiei sale, marele patriot din cele mai preţioase concursuri ce i se puteau da.
V. A. Urechiă, creind curente, împrejurări, senti­ însuşi Ministerul Instrucţiei Publice, care la în­
mente, pentru cauza pentru care el însuşi lupta fiinţarea Bibliotecii în 1890 prevăzuse în bugetul
fără preget. anual câte 1000 lei, în 1901 scade la 600 lei, se
Biblioteca şi muzeul donat Gălăţenilor este prin ridică datorită stăruinţelor în 1926—1931 la 40.000,
felul compoziţiei lor, o ilustraţie perfectă a sufle­ pentru a scădea apoi din nou în 1931 la 36.000, iar
tului lui V. A. Urechiă şi o sinteză a multiplelor în prezent la neînsemnata sumă de 8500 lei.