Page 5 - 1932-08
P. 5
G . BREAZUL: ARHIVA FONOGRAMICA 323
ce s'a petrecut şi se mai petrece pe-alocurea şi cităţii cântecelor. La aceasta a contribuit şi
azi, în literatura românească: înşiruiri şi intorto- tendinţa de a compune în maniera muzicii po
cheri de vorbe populare — literatură naţională. pulare, reprezentată de un număr însemnat de
Tot aşa au înşiruit compozitorii de care vorbim, lăutari orăşeni, dela care ne-au rămas şi tipărituri,
melodii sau teme melodice şi ritmice româneşti, ale căror titluri spun în deajuns de clar carac
incongruente, fără de aderenţe şi fără consequenţe terul acestor compoziţii: sârba vagabonţilor, a pa
de logică muzicală, construind acele fantezii, rap raponisiţilor, a sacagiilor, a tâmplarilor, a zida
sodii, potpourri, ale căror ecouri se prelungesc rilor, a spiţerilor, a cismarilor, a Evreilor, a avo
până în vremea din urmă. Este uşor de înţeles caţilor, a poştei, a liberalilor, a conservatorilor, a
că aceşti « armonizatori »,« aranjatori », — (« deran- popilor, a preoteselor, a soacrelor, a studenţilor, a
jatori * — le zice Aubry) sau «compozitori * de lăptăreselor, a marinarilor, a pompierilor, a doga
muzică populară, apariţii hibride ale începutului rilor, etc. Apoi lipsa de serioasă stăpânire a teh-
nostru de viaţă muzicală conştientă — nu s’au fo nicei muzicale, de cunoaştere cât de sumară a
losit în culegerea materialului pentru prelucrat, evoluţiei modurilor şi tonalităţii şi de iniţiere în
de niciun spirit critic, ci numai de discutabilul chestiunile de ritmică şi metrică, i-a făcut să oco
lor gust. lească tocmai ceeace este mai original şi mai ca
De fapt, în opera ce îndepliniau ei, nu mai racteristic din punct de vedere modal şi ritmic, ca
putea fi vorba de culegere, ci de alegere. Iar, după iraţional, nefiresc, neobişnuit, sau, pur şi simplu,
cum putem constata din ceeace a rămas de pe impropriu din pricina dificultăţilor tehnice cares'ar
urma încercărilor lor, nici gustul, nici o mai clară fi ivit in manifestarea râvnei lor componistice.Ceeace
intuiţie, nu i-au ajutat ca, în alegerile făcute, să nu au ocolit, au « cioplit » — termenul li-i propriu—
distingă, cel puţin, ceeace este românesc, de ceeace şi deformat, pentru ca să încapă în tiparul diato-
este străin. Din care pricină, pe lângă altele, au nismului occidental (major sau minor). Aceasta
făcut răul că, în lucrările lor şi, prin ele, şi în din punct de vedere tonal. Iar din punct de ve
mintea celor ce le-au ascultat, au încurcat şi ame dere ritmic, au subjugat aproape întreaga libertate
stecat diferitele influenţe din afară cu originalul ritmică a melodiei populare « carrure *-ei şi barei
autentic al melodiei, îngreuind stabilirea autenti de măsură, de sub a căror tiranie muzica nouă
Serba vagabonţilor.
din gura lăutarilor.
Coleţtia, Z. D.