Page 65 - 1932-08
P. 65
C R O N I C A 383
aceste lămuriri, factura şi urzeala, de artă, una, şi de diformare treagă, d anume pentru omul şi pământul învecinat cu Nistrul
voită pasională, cealaltă, a filmului sovietic. şi care poate găsi mai înţelegător răsunet dincolo. In tot cazul,
Rusia s’a gândit să facă filme, nu numai pentru preamărirea această rotunjire de armătură culturală, vine tocmai când
in general a regimului sovietic şi înfierarea lumii putrede republica dela Balta a fost aproape desfiinţată, pentrucă pri
burgheze. Casele ei de filme nu ne-au uitat nici de-a-dreptul mejdiile şi încurcăturile existenţei ei, de ordin intern, erau
pe noi, şi din (ara noastră în deosebi Basarabia. • Revista mai grele decât foloasele in afară sau in Basarabia vecină.
internaţională a filmului educativ » dela Roma aducea nu de Ar trebui să avem filmele şi lucrul n’ar fi cu neputinţă.
Din «Vulpea argintie»
mult vestea despre • Totul e in rânduială », al Casd Ukrain- Accasta nu ca să le rulăm in săli publice, unde n’ar avea rost,
film, realizat de Tomsky, care ar pune in lumină lupta mulţimii nu numai pentrucă nu se poate gândi o propagandă împotriva
pentru neatârnarea ei naţională in Basarabia şi România şi Şutului şi a ordinei sociale, dar pentrucă probabil aduc atâtea
despre «Serbarea din Usiri» al aceleeaş case, cu subiect, exagerări şi o lipsă totală de informaţie a stărilor dela noi,
prefacerea ţăranului muncitor din Moldova în luptător revo care le-ar face de nerăbdat, ca spectacol popular. Filmele ar
luţionar pentru liberarea politică şi naţională a Moldovei. trebui însă cunoscute de organele noastre de lămurire a străină
Ceeace izbeşte dela început e sublinierea ideii de naţionali tăţii, de serviciile de apărare a liniştei dinăuntru şi nu mai
tate, dacă nu va fi vreo greşeală de redare. Buni învăţători ni puţin de secţia cinematografului din Ministerul Instrucţiei,
se pun la îndemână! Şi in al doilea rând, şi ceeace arată că c Cultelor şi Artelor. Ar fi bucăţile de un interes special ale
vorba de filme făcute pentru Moldovenii din Moldova trans- filmotecii, ale acelei biblioteci cinematografice, la care va
nistriană, interesul acesta deosebit, nu pentru România in- trebui să ajungem şi noi.
