Page 66 - 1932-08

384 B O A B E D E G R Â U

Turism, sport, educaţie fizică

RE1SEFUHRER DURCH RUMANIEN. — Avem in sfâr­ înspăimânta. Se cerea o muncă, şi prin urmare o cheltuială,
şit o Călăuzi a României, care răspunde trebuinţei de infor­ la care nimeni nu se încumeta. Instituţia, care a făcut cu
maţie repede despre ţară a oricărui călător. Apariţia, ridicu­ putinţă toată întreprinderea, conducând discuţiile, punând
lizată puţin, a turistului european care trece pe străzile oraşului la îndemână oameni şi descoperind in propriile mijloace sau
sau se opreşte înaintea unui monument, cu Baedeker-ul roşu in oferte străine încurajate de amestecul ei, banii trebuincioşi,
in mână, cufundat mai mult in citirea prelucrătorului decât a fost Direcţia Presei şi a Informaţiilor. Alâiun de numele
in contemplarea de-a-dreptul a realităţii, va începe să fie în­ celor doi autori ai ediţiei germane, Alexandru Cicio-Pop,
tâlnită mai des şi la noi. Cartea va fi acest volum albastru, funcţionar, de altminteri, al acelei Direcţii, şi Zoltan Nemcth,
care a incercat dela întâia ediţie să fie deopotrivă cu publicaţii ar trebui pus şi e ştiut de toţi câţi au avut o legătură cu tot
mult mai vechi şi necontenit imbunâtâţite, ale străinătăţii. Nu ce se lucrează de doi ani încoace, numele lui Eugen Filotti.
era o mirare să aibă această năzuinţă, dar e o mirare, şi incâ Lucrarea stă înaintea noastră ca un document bine întocmit,
foarte marc, că aproape a ajuns-o. Laudă trebuc adusă stă­ care e in acelaş timp un model de propagandă inteligentă
ruinţei neobosite a tănătului Alexandru Cicio-Pop. Nici stă­ pentru tară. E metoda cea bună, atât de rar nimerită, nu numai
pânirea unui aşa de întins material sau mulţimea colabora­ la noi. Interesul faţă de obiect iese din prezentarea atentă şi
torilor de-atâtea ori anevoie de prins, md aflarea mijloacelor amănunţită, fără vreun adaus de intenţie sau de captare. Cartea
băneşti sau greutăţile redactării in altă limbă şi tipăririi isbutcşte să se facă folositoare şi să fie căutată de oricine.
intr'o altă tipografie decât din Bucureşti, nu l-au speriat. II E tocmai ceea ce trebuia.
întâlneam intr’o casă sau alta, pe un drum de ţară sau intr’un In ce priveşte culegerea, prelucrarea, clasificarea şi prezen­
oraş neaşteptat, colectând sau revăzând, şi ştiam că întâia tarea materialului, părerile bune întrec partea de critică şi de
Călăuză a României se lucrează. A fost şi pentru mine, cu propuneri de îndreptare la o nouă ediţie. Nu înseamnă că
toate acestea, o uimire, când am văzut-o gata. E intr’adevăr acestea din urmă nu există. Se simte, de pildă, uneori, sau
o lucrare de toată însemnătatea şi in care s’a adunat un material că ţinuturi şi localităţi n'au fost umblate in măsura in care
nesfârşit. sunt descrise, sau că înaintea unor fenomene şi creaţii n’a
Gândul unei Călăuze s’a ivit deodată in mai multe părţi, trecut chiar cunoscătorul specialist. Faptul a dat naştere, nu
după închegarea nouei Românii. L-a năsent cererea străinilor la greşeli, cât La o tratare, care nu e destul de precisă şi de
cari ne căutau şi erau lipsiţi de îndrumările sumare, obişnuite sigură. Regimul mixt, apoi, de urmărire a faptelor, sfărimate
in orice ţară de trecere. E caracteristic, pentru limba aleasă după linii geografice, şi de refacere a lor, din când in când,
şi de Călăuza noastră, că intâia încercare de acest fel a fost in studii de tratare generală, trebue să fie pe viitor mai or­
a lui Sigerus, tipărită, deopotrivă, tot la Krafft şi Drotleff ganic întrebuinţat. Las, fireşte, deoparte, scăpările de amănunt
din Sibiu. Ea avea insă prea multe lipsuri ca să ne-o însuşim care se vor îndrepta singure şi sunt intr’un număr neaşteptat
cu toţii şi să fie ceea ce ne trebuia. Era, intâiu, o desvoltare de mic.
pentru toată ţara a unei Călăuze locale transilvănene, cu toate Ca Încheiere, orice cunoscător fără părtinire şi orice drumeţ
neajunsurile unei întregiri târzii şi care nu isbutise să dea prin lumea largă va lua in mână şi va întrebuinţa cu mulţu­
ceva organic. Ducea, apoi, prin România întreagă în căutare mire această întâie Călăuză pnn România, intr’adevăr vred­
mai cu seamă de viaţă germanică şi se oprea cu prea multă nică de aşteptările puse in ea. După ediţia germană, care
predilecţie oriunde o întâlnea. Lua forma de atâtea ori a unei arată de ane a fost mai mult cerută, călători germani din
Călăuze culturale germane, scoasă de vreun oficiu pentru afară sau cunoscători ai acestei limbi dinăuntru, vor urma
cercetarea Germanilor din străinătate. Cine venea î.i România ediţiile franceză şi română. Vor fi cele mai bogate şi mai fru­
mai ales pentru Români şi ale lor, era mai puţin mulţumit. moase volume ale literaturii româneşti de Călăuze. Cu ele
O Călăuză de mari dimensii, cum a ieşit aceasta, ispitea şi ţara ne va fi mai aproape, şi nouă şi celorlalţi.